Dieta și activitatea fizică la vârsta de 60 de ani sunt legate de un risc mai mic de fracturi și de deces cardiac

Cercetătorii de la Universitatea din Southampton și-au propus să evalueze modul în care obiceiurile de viață (în special alimentația și activitatea fizică) se asociază cu riscul de fractură și cu mortalitatea cardiovasculară pe parcursul a 20 de ani de urmărire, la persoane aflate la finalul decadei a șasea de viață. Cercetătorii pornesc de la realitatea că osteoporoza și fracturile asociate reprezintă o preocupare majoră de sănătate publică pe măsură ce populația îmbătrânește, iar stilul de viață joacă un rol cheie atât în menținerea sănătății osoase, cât și în prevenirea bolilor cardiovasculare.
Osteoporoza este caracterizată de scăderea densității osoase și fragilitate crescută, fiind legată de fracturi de șold, coloană și încheietură, care pot provoca invaliditate, pierderea independenței și chiar deces. Factorii de risc modifiabili (cum ar fi alimentația, fumatul, consumul de alcool și activitatea fizică) pot influența calitatea oaselor și riscul cardiovascular, în special la vârste mai înaintate.

Mulți adulți nu ating dozele recomandate de calciu și alte micronutrienți (vitamina D, vitamina K, magneziu, potasiu), cu impact negativ atât asupra oaselor, cât și asupra sănătății generale. În același timp, există convingerea că oamenii reacționează uneori mai prompt la riscul de boală cardiovasculară decât la riscul de fractură osteoporotică. Demonstrând beneficiile unui stil de viață sănătos asupra ambelor arii (os și inimă), se pot obține argumente mai puternice pentru a motiva schimbarea comportamentelor.

Date despre studiu și metodologie

• Participanții provin din Hertfordshire Cohort Study (HCS), care a inclus aproape 3.000 de indivizi născuți între 1931 și 1939. Cercetătorii au urmărit datele medicale și spitalizările acestora timp de până la 20 de ani.  
• La momentul inițial (între 1998 și 2004), au fost colectate informații despre:  

• Stil de viață: fumat, consum de alcool, nivelul de activitate fizică (măsurat printr-un scor standardizat), factori dietetici.  
• Parametri clinici: tensiune arterială, prezența diabetului, indicele talie-șold.  
• Calitatea dietei: analizată printr-un „prudent diet score” – un indice al consumului de alimente considerate sănătoase (fructe, legume, cereale integrale, pește gras) versus cele mai puțin recomandate (pâine albă, alimente bogate în zahăr, lactate integrale). De asemenea, s-a evaluat și aportul de calciu din alimentație și din suplimente.  

• Evenimentele de interes urmărite au fost: fracturile (în special fractura de șold) și mortalitatea prin boală cardiovasculară, toate fiind identificate din registrele de spital și decese.

Rezultate

Legătura dintre dietă și fractură

• Un scor alimentar prudent mai mare a fost ușor asociat cu un risc scăzut de fractură de șold; deși efectul nu a fost foarte puternic (valoare p la limita semnificației), sugerează că o alimentație bogată în fructe, legume, cereale integrale și pește poate contribui la menținerea sănătății osoase.  
• Aportul alimentar de calciu nu a influențat semnificativ riscul de fractură în analiza principală. În schimb, persoanele care luau suplimente de calciu (probabil prescrise în urma unor semne de osteoporoză sau fracturi anterioare) au prezentat un risc crescut de fracturi – un rezultat probabil datorat cauzalității inverse (au primit suplimente fiind deja în risc crescut de fractură).

Legătura dintre dietă și mortalitatea cardiovasculară

• Un aport mai mare de calciu alimentar a fost asociat cu un risc scăzut de deces prin boli cardiovasculare. Studiul subliniază că dietele bogate în calciu (lapte, iaurt, brânzeturi, vegetale verzi) pot fi benefice și pentru sănătatea inimii, nu doar pentru oase.  
• Folosirea suplimentelor de calciu nu a crescut, în mod semnificativ, riscul cardiovascular, concluzie care poate liniști persoanele îngrijorate că suplimentarea ar afecta inima.

Alți factori de stil de viață

• Fumatul și activitatea fizică redusă au fost asociate atât cu creșterea riscului de fracturi, cât și cu mortalitatea cardiovasculară.  
• Hipertensiunea la momentul inițial a crescut riscul de fractură de șold și, de asemenea, s-a dovedit predictivă pentru mortalitatea cardiovasculară – în concordanță cu datele deja cunoscute despre legătura dintre hipertensiune și boala cardiacă.

Intervenții comportamentale

Cercetătorii au testat și Healthy Conversation Skills – o metodă care implică discuții deschise, obiective SMARTER (specifice, măsurabile, fezabile, etc.) și ascultare activă. Deși studiul aferent acestei intervenții a fost realizat pe un eșantion relativ redus (176 de persoane în jurul vârstei de 83 de ani), rezultatele au arătat beneficii potențiale în îmbunătățirea dietei (mai ales la femei) și menținerea funcției fizice (mai ales la bărbați). Acest tip de abordare, practic, sugerează că sprijinul personalizat pentru comportamente sănătoase poate fi util inclusiv la vârste mai înaintate.

Concluzii și relevanță

Studiul subliniază că un stil de viață echilibrat, format dintr-o dietă sănătoasă și activitate fizică suficientă, reprezintă o strategie esențială pentru reducerea riscului de fracturi și de mortalitate prin boli cardiovasculare în rândul persoanelor trecute de 60 de ani.  

• Dieta prudentă (bogată în fructe, legume, pește gras, cereale integrale) poate avea un rol modest, dar pozitiv, în scăderea riscului de fractură de șold. Totodată, un consum adecvat de calciu din surse alimentare pare să protejeze inima.  
• Fumatul și sedentarismul rămân factori de risc majori atât pentru oase, cât și pentru sănătatea cardiovasculară.  
• Intervențiile personalizate, cum este metoda Healthy Conversation Skills, ar putea fi aplicate mai larg pentru a încuraja adoptarea unor obiceiuri sănătoase chiar și la vârste înaintate, deși e nevoie de studii mai ample pentru a confirma eficacitatea pe termen lung.

Mesajul final al autorilor este că îmbunătățirea calității vieții după 60 de ani – printr-o dietă atent structurată și activitate fizică regulată – are potențialul să scadă atât riscul de fracturi, cât și bolile cardiovasculare. În plus, discutarea simultană a acestor riscuri oferă un argument mai solid pentru motivația persoanelor de a face schimbări de durată în stilul lor de viață, „60 de ani” putând deveni noul „40” din perspectiva stării de sănătate a oaselor și nu numai.