Diferența dintre fungi, bacterii și viruși

Multă lume confundă bacteriile cu virușii sau chiar cu fungii. Mai jos poți afla câte ceva despre fiecare în parte și ce le deosebește una de alta.

Ce sunt bacteriile?

Bacteriile sunt organisme mici unicelulare care se găsesc peste tot de la ecranul calculatorului, la propria transpirație și flora intestinală. Majoritatea bacteriilor nu sunt patogene deci nu cauzează apariția unei boli. Cu toate acestea, există și bacterii care odată ce pătrund în organism te îmbolnăvesc. Uneori boala apare ca urmare a infecției cu bacterii iar alteori din cauza unei toxine bacteriene. De cele mai multe ori, infecțiile bacteriene afectează ochii, gâtul, cavitatea bucală, tractul urinar sau urechea.

Există inclusiv bacterii bune. În această categorie intră bacteriile care compun flora gastrică, intestinală și vaginală. (1, 2, 3)

Ce sunt virușii?

Virușii sunt cele mai mici forme de patogeni (sunt atât de mici încât pot ajunge să infecteze bacteriile); sunt de cel puțin 100 ori mai mici decât bacteriile. Nu se pot reproduce însă - odată ce afectează celulele sănătoase le folosesc resursele pentru a se multiplica (procesul se numește, în termeni medicali, replicare). În unele cazuri, virusul poate persista mult timp în interiorul unui organism înainte de a începe să se multiplice. De exemplu, virusul care provoacă varicela nu părăsește organismul după trecerea simptomelor. Iese la suprafață la câțiva ani distanță sub forma zonei zoster.

Răceala, verucile (negii), herpesul sau SIDA apar ca urmare a unei infecții cauzate de viruși (aceste infecții se numesc virale). O deosebire majoră față de bacterii este că infecțiile virale nu trec prin administrarea de antibiotice; este nevoie de un tratament specific, antiviral. (1, 4)

Ce sunt fungii?

Poate cel mai cunoscut tip de fungi este ciuperca. Multe alte tipuri de fungi, însă, sunt dăunători oamenilor și sunt considerați patogeni. Fungii supraviețuiesc datorită energiei oferite de alte organisme. Deseori se hrănesc cu resturile unor plante, sau chiar cu straturile externe ale pielii (primele simptome sunt descuamarea pielii și senzația de mâncărime).

Unele varietăți de fungi produc substanțe toxice (micotoxine), iar oamenii pot veni în contact cu acestea prin consumul unor ciuperci otrăvitoare.

În general, infecțiile fungice nu sunt periculoase pentru o persoană sănătoasă, însă dacă ai un sistem imunitar slăbit (de exemplu, dacă ai diabet, SIDA sau cancer) infecțiile fungice pot agrava simptomele. (5)

Ce diferențe există între bacterii, viruși și fungi?

Dacă virușii reprezintă resturi minuscule de material genetic, bacteriile sunt, biologic vorbind, organisme procariote (au o celulă dar nu au nucleu) care trăiesc aerob (au nevoie de oxigen pentru supraviețuire) sau anaerob. Prin comparație, fungii sunt organisme eucariote (au elementele de bază ale unei celule) unicelulare sau pluricelulare care se deosebesc de plante și animale prin prezența unor pereți celulari din chitină (pereții plantelor sunt din celuloză). Similar bacteriilor, și fungii supraviețuiesc aerob sau anaerob, în funcție de specie. (1, 5)

De asemenea, în timp ce bacteriile sunt independente, virușii și fungii au nevoie de gazdă sau de resturi vegetale sau animale pentru a supraviețui. Spre deosebire de bacterii care infectează punctual (gâtul, urechea, vezica etc), virușii au o acțiune sistemică afectând întregul organism (de exemplu, răceala manifestată prin febră și oboseala generalizată). (6, 7, 8)

În fine, infecțiile bacteriene sunt tratate prin administrarea de antibiotice, infecțiile virale sunt tratate prin administrarea de medicamente antivirale, iar infecțiile fungice sunt tratate cu medicație anti-fungică (antibioticele nu au efect asupra lor). (9)

Data actualizare: 22-08-2019 | creare: 22-08-2019 | Vizite: 7646

Bibliografie

1. Bacteria, fungi and viruses. https://askabiologist.asu.edu/explore/puzzling-pathogens
2. Evaluating hypotheses for the origin of eukaryotes. https://onlinelibrary.wiley.com/doi/abs/10.1002/bies.20516
3. What are bacteria and what do they do? . https://www.medicalnewstoday.com/articles/157973.php
4. Viruses: Structure, Function, and Uses. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK21523/
5. Germs: Bacteria, Viruses, Fungi, and Protozoa. https://kidshealth.org/en/parents/germs.html
6. What are the differences between Bacteria, Viruses, Fungi and Parasites? https://socratic.org/questions/what-are-the-differences-between-bacteria-viruses-fungi-and-parasites
7. Introduction to Pathogens. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK26917/
8. Introduction to Bacteria, Viruses, Fungi, and Parasites. https://microchemlab.com/information/introduction-bacteria-viruses-fungi-and-parasites
9. Bacteria, Viruses, and Fungi. https://www.aai.org/AAISite/media/Education/HST/Archive/2013_Horowitz_Final.pdf

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Infecțiile fungice

Infecțiile fungice, denumite în termeni de specialitate micoze, sunt caracterizate de o incidență crescută la ...

Ce trebuie să fac dacă sunt mușcat de un animal?

Mușcăturile animalelor sunt relativ frecvente, însă nu trebuie ignorate, căci pot expune persoana la numeroase...

Ce înseamnă o hemocultură?

Infecțiile sistemice sunt afecțiuni severe caracterizate de o morbiditate și o mortalitate ridicată care este �...

Noduli la gât (noduli limfatici laterocervicali, noduli tiroidieni)
Febră și transpiraţii nocturne - cauze, diagnostic, tratament
Inflamația cronică - ce este și cum ne afectează organismul
Cum se transmite Candida?

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:

Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.

intră pe forum