Diferentele dintre creierul femeii si cel al barbatului

Data publicării: 07-03-2007

 /El Pais/ Washington /Rompres/ - Exista diferente intre creierul barbatilor si cel al femeilor? Daca da, sunt oare responsabile de promovarea mai redusa a femeilor in domeniul muncii si al stiintei? Cartea unei prestigioase neuropsihiatre americane redeschide dezbaterea, se arata intr-un articol publicat de ziarul El Pais.

A vorbi despre diferentele dintre creierul femeii si cel al barbatului, este un subiect extrem de delicat, sunt de parere oamenii de stiinta. Asa ca ar fi mai bine sa incepem cu o gluma. Un domn cu o sotie foarte vorbareata citeste intr-un ziar despre un studiu stiintific care asigura ca femeile folosesc zilnic 20.000 de cuvinte, in timp ce lor le sunt suficiente 7.000; barbatul ii arata triumfator stirea pentru a-i da de inteles ca ea vorbeste ca un papagal. ”Vezi?”. ”Nu o fi pentru ca suntem obligate sa repetam ceea ce spunem?”, zice ea. ”Poftim”, raspunde el.

Discutiile despre creierul barbatilor si al femeilor sunt la fel de vechi ca si dezbaterile pe aceasta tema. Si este posibil ca un element-cheie sa fie stiinta; nu doar pentru a descoperi adevarul, ci si ca unealta potrivita pentru a semnala unele pozitii. Cea mai recenta reeditare a dezbaterii a avut loc in SUA, in 2006. Si probabil ca este pe cale sa ajunga si in Spania prin publicarea lucrarii ”Creierul femeii”. In SUA aceasta carte scrisa de neuro-psihiatra Louann Brizedine a fost lovitura de start a unei polemici virulente. Autoarea a trecut prin cele mai prestigioase universitati a scris si pentru publicul larg, pentru a explica ”noua stiinta a creierului care a transformat conceptul privind diferentele neurologice de baza dintre femei si barbati”.

Se va repeta dezbaterea si in Spania? Este suficient sa ne reamitim de afirmatiile lui Larry Summers, fost rector al Universitatii Harvard. Au fost declaratiile acestui economist din ianuarie 2005 cele care au declansat furtuna. Summers a sugerat ca motivul pentru care exista mai multi barbati decat femei in lumea stiintei tine mai degraba de conditia lor feminina innascuta, decat de discriminare. ”Se pare ca intr-o mare varietate de caracteristici umane - inaltime, greutate, tendinta spre criminalitate, aptitudini stiintifice - exista indicii relativ clare ca exista diferente de abatere de la standarde si variabilitate intre populatia feminina si cea masculina. Iar acest lucru este adevarat pentru diferente care sunt improbabil sa fie determinate de cultura. Potrivit lui Summers, ar exista mai multi barbati decat femei exceptional de straluciti.

Discutia s-a axat pe doua mari teme. Unu: exista diferente intre creierul femeii si cel al barbatului? Si doi, sunt aceste diferente vinovate de faptul ca femeile ocupa mai putine posturi in lumea stiintei? Intrebarile nu se opresc insa aici. Daca exista diferente, sunt ele innascute? Sunt ele mai bune la matematica sau la limba materna? De ce ei prefera masinile si ele papusile? Se lasa ele purtate mai mult de sentimente decat de ratiune? Cu privire la unele raspunsuri exista consens. Azi nimeni nu neaga diferentele. O schimbare importanta fata de acum cateva decenii cand se vorbea de paradigma creierului unisex. Exista, pe de alta parte, diferente ilustrate de comportament. Intr-o lucrare din 2002, Melissa Hines a masurat preferintele baietilor si pe cele ale fetelor pentru jucariile masculine /minge, masina/ cele feminine /papusa, cescute de cafea/ si cele neutre /urs de plus, carte de colorat/. Astfel, baietii petrec de doua ori mai mult timp in compania masinutelor si a mingiei. Datorita socializarii? Imposibil: cele care se joaca sunt maimutele.

Sa revenim insa la furtuna declansata de Summers. In urma declaratiilor sale s-au format doua tabere, conduse de doi oameni de stiinta vedeta. Astfel, Steven Pinker, psiholog la Universitatea Harvard a sustinut, intr-o dezbatere cu colega sa Elisabeth Spelke, aceeasi teza. ”Cred ca /diferentele intre sexe/ sunt relevante pentru decalajele in elita stiintei. Exista diferente remarcabile intre sexe in ce priveste unele prioritati ale vietii, in a arata mai mult interes pentru persoane decat pentru lucruri, in cautarea riscului. Si se pare ca aceste diferente nu se datoreaza exclusiv socializarii”. Spelke a replicat: ”Principalele forte /dupa decalajul intre sexe in lumea stiintifica/ sunt factorii sociali. Nu spun ca barbatii si femeile sunt egali intrutotul, nici macar ca au profile cognitive identice. Daca tragem o linie sub ceea ce fac femeile si sub ceea ce fac barbatii, nu exista nici un avantaj in favoarea celor din urma”, a tinut ea sa precizeze.

Potrivit lui Spelke nu este posibil sa se stie daca diferentele innascute joaca vreun rol: efectele sociale prevaleaza asupra oricarui alt factor. Si se aminteste de un experiment. Se trimite unui grup de profesori ”curriculum vitae” a doi candidati pentru a ocupa un post. Unul este stralucit, celalalt nu atat de mult. Prima este o fata, al doilea un baiat. Ce se intampla? 70 la suta din cei care evalueaza baiatul il angajeaza; procentul scade la 45 la suta cand candidatul este o fata. Cu curriculum vitae identice, Pepe ar fi fost angajat, in timp ce Marisa nu. Este un tip de discriminare des intalnit, discriminarea intre sexe la ora ocuparii postul de conducere fiind la ordinea zilei in multe tari. Potrivit multor statistici, femeile sunt nevoite sa fie de 2,5 ori mai productive decat barbatii pentru a fi considerate la fel de competente.

In cartea sa, Brizendine, fost director al unei clinici specializate in hormoni feminini, sustine o teza centrala: ele sunt special pregatite pentru comunicare, empatie, perceptie a emotiilor; in timp ce ei sunt pregatiti pentru actiune - ”emotiile la ei produc mai putine senzatii viscerale si mai multa gandire rationala”, scrie ea. Referitor la cele declarate de Summers, ea este de parere ca ”are si nu are dreptate”. ”Se stie azi, ca atunci cand fetele si baietii ajung la adolescenta nu exista diferente in aptitudinile lor matematice si stiintifice, in aceasta privinta Summers se insela. Insa cand estrogenul inunda creierul feminin, femeile incep sa se concentreze asupra emotiilor si a comunicarii: sa discute si sa se intalneasca cu prietenele. In timp ce baietii, la adolescenta ”devin mai putin comunicativi si sunt obsedati de propriile fapte”.


Sursa : ROMPRES

07-03-2007, Vizualizari 3414
 Agentia Nationala de Presa Agerpres Stirile medicale sunt furnizate de Agentia Nationala de Presa "Agerpres", partenerul nostru pe sectiunea de Noutati si Stiri medicale.