Drepturile rudelor pacienților decedați

Autor: Advertorial oferit de Complete Funerals Services SRL

Drepturile rudelor pacienților decedați în sistemul medical românesc reprezintă un domeniu complex care implică mai multe aspecte juridice și procedurale. Acest articol reprezintă o introspecție a drepturilor rudelor pacienților decedați.

Rudele pacienților decedași au următoarele drepturi:

Dreptul la despăgubiri materiale
Dreptul la recuperarea cheltuielilor
Dreptul de acces la dosarul medical

Din contextul și extensiunea acestor drepturi, decurg și următoarele: dreptul la informații privind cauza decesului, dreptul de a depune plângere și dreptul la asistență juridică.

În contextul cazurilor de malpraxis medical care conduc la decesul pacientului, legislația română oferă un cadru comprehensiv pentru acordarea despăgubirilor. Profesioniștii din domeniul medical poartă responsabilitatea pentru actele de neglijență sau erori profesionale care cauzează prejudicii pacienților. În situațiile de malpraxis cu consecințe fatale, membrii familiei persoanei decedate beneficiază de protecție juridică extinsă, putând solicita despăgubiri materiale. Pe lângă despăgubirile materiale, rudele pot solicita și compensații pentru prejudiciul moral, recunoscând astfel suferința emoțională profundă cauzată de pierderea unei persoane dragi Instanțele de judecată analizează cu atenție legătura de cauzalitate dintre actul medical defectuos și decesul pacientului, precum și standardul de îngrijire aplicabil în situația respectivă.

Dreptul la despăgubiri materiale

În cazul decesului unei persoane, dauna materială se cuvine, potrivit art. 1390 din Codul civil, ca regulă, doar celor îndreptățiți, potrivit legii, la întreținere din partea celui decedat sau, ca excepție, la dispoziția instanței de judecată, chiar celui căruia victima, fără a fi obligată de lege, îi presta întreținere în mod curent. La stabilirea despăgubirii se ține cont de nevoile celui păgubit, precum și de veniturile pe care, în mod normal, cel decedat le-ar fi avut pe timpul pentru care s-a acordat despăgubirea. Totodată, conform art. 1392 din Codul civil, persoana care a suportat cheltuieli pentru îngrijirea sănătății victimei sau, după caz, pentru înmormântarea acesteia, are dreptul la înapoierea lor de la persoana răspunzătoare pentru fapta care a prilejuit aceste cheltuieli.

Dreptul la despăgubiri pentru prejudiciul moral în caz de deces

Legislația civilă română prevede compensații pentru suferința emoțională resimțită de persoanele care pierd pe cineva drag. Art. 1391, alin. (2) din Codul Civil permite instanțelor să acorde despăgubiri financiare pentru prejudiciul moral suferit. Beneficiarii acestor despăgubiri nu se limitează doar la rudele apropiate (ascendenți, descendenți, frați, surori și soț/soție), ci includ orice persoană care poate demonstra existența unui prejudiciu moral efectiv, reflectând astfel complexitatea relațiilor umane și diversitatea formelor de suferință.

Totuși, art. 1391, alin. (4) stabilește că dreptul la despăgubire morală nu se transmite automat moștenitorilor persoanei îndreptățite. Aceștia pot continua demersul juridic doar dacă persoana decedată a inițiat acțiunea în timpul vieții, subliniind astfel caracterul personal al suferinței morale și intenția de a preveni abuzurile.

Pentru calculul despăgubirilor materiale, art.1388 din Codul Civil stabilește criterii precise:

venitul mediu lunar net din ultimul an anterior producerii prejudiciului
în absența acestuia, venitul potențial conform calificării profesionale existente sau potențiale
în cazuri excepționale, veniturile superioare dovedite prin contracte încheiate dar neexecutate
pentru persoanele fără calificare profesională, criterii alternative care reflectă pierderea suferită

Aceste prevederi reprezintă un echilibru între nevoia de a compensa suferința umană și necesitatea de a stabili criterii obiective pentru acordarea despăgubirilor.

Dreptul la recuperarea cheltuielilor

Art. 1392 din Codul Civil și legislația privind ajutorul de deces reprezintă două mecanisme juridice distincte care se pot aplica în cazul decesului unei persoane, însă cu temeiuri și finalități diferite. Art. 1392 din Codul Civil stabilește un drept la recuperarea cheltuielilor de înmormântare de la persoana responsabilă pentru decesul pacientului. Acest drept are la bază principiul răspunderii civile delictuale și vizează situațiile în care decesul a survenit ca urmare a faptei culpabile a unui terț (accident, malpraxis medical, etc.).

În contrast, ajutorul de deces prevăzut în legislația asigurărilor sociale reprezintă o prestație de asigurări sociale acordată în baza contribuțiilor la sistemul public, indiferent de cauza decesului, nefiind condiționată de existența unei persoane responsabile pentru deces.

Pentru a aplica corect ambele prevederi legale, persoanele îndreptățite pot acționa astfel:

Solicitarea ajutorului de deces poate fi efectuată de către persoana care a suportat cheltuielile de înmormântare, în termen de 3 ani de la data decesului, prezentând la casa teritorială de pensii documentele justificative menționate în legislație (cerere, certificat de deces, acte de identitate, dovada cheltuielilor, etc.). Cuantumul ajutorului de deces este prestabilit (8.620 lei începând cu 13 februarie 2025 pentru asigurați/pensionari și 4.310 lei pentru membrii de familie).
Recuperarea cheltuielilor în baza articolului 1392 din Codul Civil poate fi solicitată prin acțiune civilă împotriva persoanei responsabile pentru deces (de exemplu, un medic în caz de malpraxis). Această acțiune presupune:

Identificarea persoanei responsabile pentru deces
Dovedirea legăturii de cauzalitate dintre fapta culpabilă și deces
Prezentarea dovezilor privind cheltuielile efectuate (facturi, chitanțe)
Formularea unei cereri de chemare în judecată

Este important de menționat că cele două drepturi nu se exclud reciproc. O persoană care a suportat cheltuielile de înmormântare poate solicita atât ajutorul de deces de la casa de pensii, cât și recuperarea integrală a cheltuielilor de la persoana responsabilă pentru deces. Totuși, instanța de judecată va lua în considerare ajutorul de deces primit la stabilirea despăgubirii finale, pentru a evita o îmbogățire fără justă cauză.

În practică, solicitarea ajutorului de deces este mai simplă și mai rapidă, întrucât nu necesită dovedirea vinovăției unei terțe persoane, iar plata se efectuează în termen de 3 zile lucrătoare de la depunerea documentelor complete. Recuperarea cheltuielilor în baza art. 1392 din Codul Civil presupune un proces judiciar mai complex, dar poate acoperi integral cheltuielile efectuate, care adesea depășesc valoarea ajutorului de deces.

Firmele de servicii funerare reprezintă actori importanți în procesul de administrare a cheltuielilor legate de înmormântare. Acestea pot deține un rol dublu, atât ca furnizori de servicii pentru familiile îndurerate, cât și ca potențiali beneficiari ai plăților aferente ajutorului de deces sau recuperării cheltuielilor în baza art.1392 din Codul Civil. În contextul recuperării cheltuielilor de înmormântare de la persoana responsabilă pentru deces (conform art. 1392 din Codul Civil), firma de servicii funerare poate fi implicată în următoarele moduri:

Ca mandatar al familiei decedatului - firma poate fi împuternicită să reprezinte interesele familiei în procesul de recuperare a cheltuielilor de la persoana responsabilă, pe baza unei procuri speciale;
Ca beneficiar direct al plății - în situația în care firma a suportat cheltuielile de înmormântare și deține documente care atestă acest fapt, aceasta poate solicita direct recuperarea sumelor de la persoana responsabilă pentru deces;
Ca furnizor de documente justificative - Facturile, chitanțele și contractele de prestări servicii emise de firma funerară constituie probe esențiale pentru dovedirea cuantumului cheltuielilor efectuate cu înmormântarea, fiind necesare atât pentru obținerea ajutorului de deces, cât și pentru recuperarea cheltuielilor în instanță.

Accesul rudelor la dosarul medical al pacientului decedat

Aducem în prim plan o modificare legislativă, conform căreia rudele pacienților decedați au dreptul de a accesa informațiile medicale ale celor dragi. Defapt legea care conferă aceste drepturi exista încă din 2003 (legea nr. 46/2003) dar condițiile de punere în aplicare erau puțin anevoioase. Ordonanța de Urgență nr. 6/2023 aduce completări importante Legii nr. 46/2003 privind drepturile pacientului, eliminând o serie de obstacole cu care se confruntau familiile îndurerate.

Anterior, accesul la dosarul medical al unui pacient decedat era condiționat de existența unui consimțământ explicit din partea acestuia. Situația era complicată, mai ales în cazurile în care pacientul se afla în imposibilitatea de a-și exprima voința, lăsând rudele fără răspunsuri și cu o senzație de neputință.

Noua lege intervine și clarifică situația, acordând dreptul de acces la informații medicale unui cerc larg de rude, începând cu soțul/soția și copiii, și extinzându-se până la rudele colaterale de gradul patru.

Este important de reținut că acest drept se aplică doar în cazurile în care pacientul nu a putut să-și exprime consimțământul cu privire la divulgarea informațiilor medicale. Legea protejează încă dorința pacientului, în cazul în care acesta a exprimat-o în mod clar, de a-și păstra confidențialitatea datelor medicale.

Modificarea legislativă a fost salutată de mulți, fiind considerată un pas înainte în respectarea drepturilor pacienților și a familiilor lor. Așteptăm cu interes publicarea normelor metodologice care vor detalia modalitatea de aplicare a legii și vor oferi clarificări suplimentare.

Cu toate acestea, unii specialiști atrag atenția asupra faptului că definirea "imposibilității de a-și exprima consimțământul" ar fi trebuit inclusă în textul legii, și nu lăsată la latitudinea normelor metodologice, pentru a asigura o mai mare previzibilitate și a evita eventualele interpretări.

Articol prezentant și susținut de Funerare Alexandru - COMPLETE FUNERALS SERVICES SRL.

Informațiile prezentate reprezintă o revizuire a literaturii de specialitate.

Data actualizare: 05-03-2025 | creare: 05-03-2025 | Vizite: 78

Bibliografie

Textul și imaginea aparțin COMPLETE FUNERALS SERVICES SRL

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Obiceiuri zilnice care te îmbătrânesc prematur

Dincolo de moștenirea genetică, unele obiceiuri zilnice pot grăbi degradarea organismului, favorizând îmbătr�...

Cum îmbătrânim?

Îmbătrânirea este un proces fiziologic și psihologic natural ce aduce numeroase modificări. Cum resimte însă...

Sindromul de fragilitate al vârstnicului

Pacientul vârstnic constituie o entitate aparte în ceea ce privește standardul de îngrijire, întrucât înaint...

Ce se întâmplă cu mâinile noastre pe măsură ce îmbătrânim?
Cum facem față îmbătrânirii?
Alzheimer, boala secolului. Află care este alimentația și aliatul funcțiilor cerebrale
Mituri despre bătrânețe

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:

Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.

intră pe forum