Etica cercetărilor asupra creierului artificial „conștient”

Cercetătorii de la Universitatea din Kyoto prezintă, într-un nou studiu, un cadru etic referitor la folosirea organoizilor cerebrali care, conform acestora, ar avea conștiință.
Organoizii sunt de mărime și grad de maturitate diferite față de creierul uman, reprezentând, după spusele oamenilor de știință, un model primitiv al acestuia. Cu toate acestea, pe măsură ce noi studii generează organoizi cerebrali de complexitate mai mare, se pune problema ca aceștia să dezvolte capacitatea de a gândi singuri. În acest context, profesorul Takuya Niikawa de la Universitatea Kobe și profesorul Tsutomu Sawai de la Institutul pentru Studiul Avansat al Biologiei Umane (WPI-ASHBi) au creat studiul în cauză pentru a evalua etica utilizării organoizilor cerebrali.

Conform celor doi profesori, ar fi indicată presupunerea faptului că organoizii cerebrali posedă deja conștiință, aceștia spunând că ar fi dăunător să așteptăm confirmarea acestui lucru. Profesorii caracterizează această atitudine drept o precauție, deoarece doresc să ia în considerare implicațiile morale ale folosirii în scop științific a acestor organoizi. Pentru a justifica această presupunere, în lucrare aceștia explică ce sunt organoizii cerebrali și examinează ce sugerează diverse teorii ale conștiinței despre aceștia, deducând că unele dintre teoriile populare susțin că ar putea poseda conștiință. În fapt, cadrul etic pe care cercetătorii l-au propus recomandă ca studiile viitoare asupra organoizilor cerebrali umani să urmeze principii etice similare cu cele întâlnite în cadrul experimentelor pe animale. Astfel, recomandările includ utilizarea unui număr cât mai redus de organoizi și prevenirea, pe cât este posibil, a durerii provocate acestora.

Prin urmare, studiul actual propune adoptarea unor îndrumări cu privire la strictețea pe care ar trebui să o aibă experimentele asupra organoizilor cerebrali. Aceste principii etice ar trebui realizare pe baza unor criterii multiple, printre care se numără starea fiziologică a organoidului, stimulii la care acesta răspunde, structurile neuronale pe care le reprezintă și funcțiile sale cognitive. În plus, lucrarea susține că acest cadru etic nu trebuie rezervat exclusiv organoizilor creierului, acesta putând fi aplicat oricăror obiecte de studiu care posedă conștiință sau se bănuiește că ar avea, precum fi fetuși, animale și chiar roboți. Cei doi profesori concluzionează atrăgând atenția asupra precauției, afirmând că un lucru pe care l-am putea considera lipsit de conștiință ar putea să o posede, de fapt.

sursa: Science Daily