Etiologia bolii parodontale

©

Autor:

Etiologia bolii parodontale
Boala parodontală este o boală inflamatorie complexă, caracterizată prin distrugerea țesuturilor moi și dure ale parodonțiului, adică ale țesuturilor de menținere ale dintelui: gingia, ligamentele și osul.

Tesuturile gingivale sănătoase din punct de vedere clinic, de exemplu, cele observate la pacienții cu o igienă orală excelentă, fără depuneri vizibile de placă și, de obicei, care au primit igienizare dentară profesională regulată și meticuloasă, au aspect roz, nu sunt umflate, nu sunt inflamate și sunt ferm atașate de dintele subiacent/os, cu sângerare minimă la sondare.

Etiologia bolii parodontale este reprezentată de factorul microbian, care are un rol principal, determinant în producerea acestei afecțiuni, ceilalți factori fiind favorizanți sau predispozanti. Astfel, factorul local cauzal este placa bacteriană, care, din punct de vedere clinic, nu poate fi îndepărtată prin jet de apă sau simpla clătire. Acesteia i se vor asocia alți factori favorizanți precum: tartrul dentar, trauma ocluzala, cariile dentare, lipsa dinților, obiceiurile vicioase, parafunctiile.

Placa bacteriană poate fi prezentă și pe alte zone dure din cavitatea bucala cum ar fi: suprafetele obturatiilor, lucrărilor protetice, aparatelor ortodontice sau implanturilor. În strat subțire, placa nu este vizibila direct, putând fi observată numai după colorare cu coloranți organici. Placa bacteriană matură are o culoare gălbuie sau cenușie.

Rolul tartrului în producerea bolii parodontale:

Tartrul dentar este un depozit organo-mineral aderent de suprafață dentară sau alte structuri dentare, rezultat din mineralizarea plăcii bacteriene. Suprafața tartrului este rugoasa și acoperită de un strat de placa bacteriana nemineralizata, ce diferă în zona supra și subgingivala. Reprezintă un factor agravant în evoluția bolii parodontale, constituind situsuri pentru dezvoltarea plăcii bacteriene și în același timp un factor de iritație pentru gingie.

Tartrul se mărește în volum progresiv și produce leziuni gingivale, ulcerații, soluții de continuitate pentru penetrarea bacteriana în țesuturi. În timp, consistenta și aderența tartrului cresc, iar culoarea virează spre maroniu-negru, prin impregnare cu pigmenți din alimente sau nicotina la fumători. Suprimarea completa a tartrului dentar supra și subgingival reduce inflamația parodontala, motiv pentru care orice tratament parodontal începe cu detartrajul și igienizarea corecta.

Rolul traumei ocluzale în producerea parodontopatiilor marginale cronice:

În mod normal, solicitările asupra dintelui, rezultate din exercitarea funcțiilor aparatului dento-maxilar nu produc leziuni ale parodontiului marginal. Trauma ocluzala se produce atunci când asupra dintelui se exercita solicitări supraliminare, nefiziologice ca intensitate, durata, frecventa, direcție și care se manifesta prin suferință parodontala.

Trauma ocluzala poate fi acută (interpunerea accidentală în cursul masticatiei a unor obiecte dure sau lovituri accidentale/ prin agresiune asupra mandibulei) sau cronica (bruxism, încleștarea dinților, hipersolicitalrea dinților care mărginesc spațiile edetate).

Cariile dentare:

Cariile ocluzale determină, din cauza durerilor la contactul cu alimentele, o masticatie unilaterala și/sau superficiala. În aceasta situație, autocuratirea și chiar curățirea artificiala nu mai acționează în sensul îndepărtării plăcii bacteriene. Aceasta se acumulează în zona afectată de carii și inițiază inflamația gingivale.

Cariile de colet rețin resturi alimentare și placa bacteriana, care produc inflamația marginii gingivale. Uneori prin proliferarea gingiei apar hiperplazii de tip polipos, ceea ce ar accentua și mai mult retenția detritusurilor în cavitatea curioasa.

Factorii etiologici generali sunt factorii care influențează reactivitatea generală, favorizând îmbolnăvirea parodontiului:
  • predispoziție constituțională (factori genetici)
  • factori metabolice (diabetul)
  • factori hormonali (boli endocrine)
  • afecțiuni ale țesutului conjunctiv
  • afecțiuni ale SNC
  • factori imunitari: scăderea capacității de apărare sau reactivitatea autoimună
  • factori externi (intoxicații)
  • stări carentiale (hipovitaminoze)

Articol realizat de către Dr. Diana Turcin – Medic stomatologie generală din cadrul Dental Hospital România:

Website: www.dentalro.ro
Email: info@dentalro.ro
Adresă: Str. Răcari nr. 5, sector 3, București
Telefoane: 0733.045.855 si 0721.021.855

Data actualizare: 14-06-2022 | creare: 14-06-2022 | Vizite: 224
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeasi sectiune: