Evoluția cancerul la nivel global până în 2050: creșteri alarmante, inegalități persistente

Un nou raport realizat de Global Burden of Disease Study Cancer Collaborators, publicat în revista The Lancet, analizează evoluția cancerului la nivel global între 1990 și 2023 și oferă prognoze până în anul 2050. Deși progresele în tratament și prevenție au fost semnificative în unele regiuni, creșterea absolută a numărului de cazuri și decese cauzate de cancer este considerabilă, în special în țările cu venituri mici și medii.
Cancerul este una dintre principalele cauze de deces la nivel mondial și o componentă majoră a poverii globale a bolilor netransmisibile. În ciuda obiectivului ONU de a reduce cu o treime mortalitatea prematură cauzată de aceste boli până în 2030, estimările actuale arată că acest țel este departe de a fi atins. Inegalitățile între țările dezvoltate și cele în curs de dezvoltare se adâncesc, reflectând lipsa accesului echitabil la diagnostic precoce, tratamente de calitate și politici eficiente de prevenție.

Despre studiu

Studiul a inclus date din 204 țări și teritorii pentru 47 de tipuri de cancer și 44 de factori de risc atribuibili, acoperind perioada 1990–2023. Estimările au fost generate folosind surse multiple:

• Registri populaționali de cancer
• Sisteme naționale de înregistrare a deceselor
• Interviuri cu membrii familiilor persoanelor decedate

Proiecțiile se extind până în anul 2050, cu evaluări specifice pe țări, regiuni și grupuri de venituri, și oferă o imagine detaliată a modului în care povara cancerului va evolua în deceniile următoare. Studiul analizează și progresul față de obiectivul global de reducere a mortalității netransmisibile până în 2030.

Rezultate

Creștere accelerată a cazurilor și deceselor

În anul 2023, numărul global al cazurilor de cancer (excluzând cancerele cutanate non-melanom) a atins 18,5 milioane, iar decesele provocate de cancer au ajuns la 10,4 milioane. Aceste cifre reprezintă o creștere de 105%, respectiv 74% față de 1990.

Fără intervenții urgente, până în 2050 se estimează:

• 30,5 milioane de cazuri noi de cancer
• 18,6 milioane de decese cauzate de cancer
• Peste jumătate din cazuri și aproape două treimi din decese vor avea loc în țări cu venituri mici și medii

Deși ratele de incidență și mortalitate ajustate la vârstă nu cresc semnificativ, creșterea absolută este atribuită îmbătrânirii populației și creșterii demografice.

Disparități geografice și economice majore

Între 1990 și 2023, rata standardizată a mortalității prin cancer a scăzut cu 24% la nivel global, însă acest progres este concentrat în țările cu venituri mari sau medii-superioare. În contrast:

• În țările cu venituri mici, incidența standardizată a crescut cu 24%
• În țările cu venituri medii-inferioare, creșterea a fost de 29%

Dintre țările analizate:

• Liban a înregistrat cea mai mare creștere a incidenței și mortalității standardizate
• Emiratele Arabe Unite au avut cea mai mare scădere a incidenței standardizate
• Kazahstan a înregistrat cea mai mare reducere a mortalității standardizate

În 2023, cele mai frecvent diagnosticate cancere au fost:

• Cancerul de sân – cel mai frecvent diagnosticat (ambele sexe)
• Cancerul de trahee, bronhii și plămâni – principala cauză de deces prin cancer

Factorii de risc comportamentali – principala sursă de mortalitate

Din cele 10,4 milioane de decese prin cancer în 2023, 4,3 milioane (42%) sunt atribuite unor factori de risc modificabili:

• Fumatul – responsabil pentru 21% din decesele prin cancer
• Dietă nesănătoasă, consumul de alcool, poluarea aerului, riscuri ocupaționale
• În țările cu venituri mici, principala cauză a fost sexul neprotejat – asociat cu 12,5% din decese

Diferențele între sexe sunt notabile:

• 46% dintre decesele prin cancer la bărbați sunt legate de factori modificabili
• 36% în cazul femeilor – principalele cauze: fumatul, sexul neprotejat, dieta nesănătoasă, obezitatea, hiperglicemia

„Cu patru din zece decese cauzate de cancer atribuite unor factori de risc cunoscuți, există oportunități reale pentru prevenție și salvarea de vieți,” afirmă Dr. Theo Vos, coautor al studiului.

Apel urgent pentru acțiune și echitate globală

Autorii subliniază nevoia urgentă ca eforturile de prevenție și control al cancerului să devină prioritare în țările cu resurse limitate. Intervențiile eficiente din punct de vedere al costurilor există, însă sunt subutilizate.

Studiul pledează pentru:

• Investiții în politici de prevenție bazate pe dovezi
• Întărirea sistemelor de sănătate și reducerea inegalităților
• Dezvoltarea registrilor naționali de cancer, în special în țările cu venituri mici

Estimările nu iau în calcul impactul pandemiei COVID-19, al conflictelor recente sau al unor boli infecțioase cu potențial oncogen, precum Helicobacter pylori sau Schistosoma haematobium, ceea ce înseamnă că povara reală a cancerului ar putea fi chiar mai mare.

„Viitorul controlului cancerului depinde de acțiunea colectivă fermă de astăzi”, concluzionează un comentariu asociat, semnat de experți de la University of Sydney și Cancer Council NSW.