Expunerea la media și riscul indirect de stres post-traumatic

Un studiu desfășurat pe o perioadă de 3 ani, condus de Universitatea Tel Aviv și compania Wizermed LTD, în colaborare cu cercetători de la Universitatea Stanford, a analizat impactul consumului de media asupra dezvoltării tulburării de stres post-traumatic (PTSD) la populația israeliană după atacurile din 7 octombrie 2023. Rezultatele au fost publicate în februarie 2025 în revista PLOS Mental Health.

Context

Tulburarea de stres post-traumatic apare de obicei la persoane direct expuse unor evenimente traumatice, cum sunt conflictele armate, dezastrele naturale sau accidentele grave. În aceste cazuri, simptomele inițiale de stres acut pot progresa către PTSD dacă nu sunt depistate și tratate precoce. Mult mai puțin se cunoaște despre efectele expunerii indirecte la traume prin intermediul mass-mediei, în special în contextul rețelelor sociale unde circulă imagini și înregistrări grafice. Studiul condus de Yamin și colaboratorii săi a urmărit să răspundă acestui gol de cunoaștere, având ca punct central impactul atacurilor din 7 octombrie 2023 asupra persoanelor neafectate direct.

Despre studiul actual

Cercetătorii au analizat date provenite din două cohorte distincte de rezidenți israelieni care nu au fost atacați direct și nu au avut membri ai familiei imediate implicați:

• Primul grup: 4.806 participanți înscriși deja într-un studiu longitudinal. Aceștia completau zilnic chestionare de autoevaluare a stresului și purtau un smartwatch care monitoriza indicatori fiziologici precum ritmul cardiac, calitatea somnului și nivelul de activitate fizică. Acest lucru a permis o comparație directă între datele anterioare și ulterioare atacurilor.

• Al doilea grup: 2.536 persoane evaluate prin chestionare clinice validate pentru simptome de PTSD și anxietate, administrate la aproximativ două luni și respectiv cinci luni după atacuri.

Metodologia a inclus corelarea datelor fiziologice și psihologice cu gradul de expunere la media, în special consumul de imagini și videoclipuri grafice distribuite prin platforme precum Telegram și TikTok.

Rezultate

Studiul a oferit date precise privind evoluția simptomelor post-traumatice în rândul populației indirect expuse:

• La două luni după 7 octombrie, prevalența PTSD a variat între 22,9% și 36,0%.

• După șapte luni, prevalența a rămas semnificativă, situându-se între 15,9% și 24,7%.

• Persoanele care au urmărit cantități mari de știri și materiale grafice au prezentat un risc semnificativ mai mare de a dezvolta PTSD.

Datele obținute de la smartwatch-uri au confirmat aceste rezultate, arătând că participanții care ulterior au dezvoltat PTSD prezentau în prima săptămână după evenimente:

• creșteri accentuate ale nivelului de stres,

• scăderi marcate ale stării de spirit,

• reducerea activității fizice,

• deteriorarea calității somnului.

Concluzii și implicații

Rezultatele acestui studiu arată că expunerea indirectă la traume prin media poate genera tulburări psihologice de severitatea PTSD, comparabile cu cele întâlnite la persoane expuse direct. În plus, monitorizarea prin smartwatch oferă markerii timpurii ai declanșării PTSD, sugerând un potențial instrument de screening și intervenție precoce.

Autorii subliniază importanța unor cercetări viitoare care să includă perioade de urmărire mai lungi și evaluări clinice formale efectuate de profesioniști în sănătatea mintală. Totodată, rezultatele ridică întrebări despre responsabilitatea platformelor digitale și rolul politicilor publice în protejarea populației de impactul psihologic al expunerii la imagini traumatizante.