Fantezii sexuale la copil - fata in varsta de 6-7 ani

De curand experimentez flash-uri, amintiri din copilarie, cand aveam un impuls sexual puternic. Stiu ca dorinta erotica, autentica, apare abia la pubertate, dupa 11 ani. Eu o simteam de la 6 ani. Ma ingrijoreaza unele lucruri pe care le faceam constant cand aveam intre 5 si 7 ani si as dori sa stiu opinia dumneavoastra detaliata. Mentionez ca acum am 22 de ani.
Pe la 6 ani, ma jucam foarte des cu o verisoara mai mica cu 3 ani decat mine; imi placea sa fiu atinsa in zona intima si chiar incercam sa o conving sa ma lase sa ii fac la fel, desi nu voia - uneori insistam, spunand ca e doar un joc. Dorinta de a fi atinsa intre picioare cu mana si limba ma facea sa devin ''creativa'' - ii explicam anumite jocuri, precum ''de-a mama si tata'', ''wc-ul'', in care introduceam elementul sexual, doar ca sa am ocazia sa fiu atinsa in mod egoist, sa simt placere. O vedeam ca se simte inconfortabil, insa continuam pentru ca ma gandeam doar la placerea pe care o voi simti. Ii explicam ca nu e nimic rau sau rusinos si totul ''e doar un joc''. Si ea se supunea de fiecare data, pana cand intr-o zi a dezvoltat o frica fata de mine, chiar aversiune - nu mai voia sa ne jucam, pierdusem prietenia ei. Nu stiu daca a spus asta cuiva vreodata. Pe atunci ne jucam cand erau parintii mei acasa si exista riscul de a fi prinse si asta parca ma motiva mai tare sa fac acele lucruri.
Mentionez ca imi placea sa fac asta doar cu ea si cand am mai crescut un pic (pana in 10 ani), voiam sa ma sarut cu limba cu diversi parteneri de joaca (baietei). In timpul jocurilor devenea irezistibil gandul.

Primul orgasm obtinut prin masturbare a fost la varsta de 12 ani, urmarind un film cu lesbiene (aveam acces la internet). Nu m-au atras fanteziile cu penetrare decat tarziu, dupa 17 ani, desi, pe langa gandurile homosexuale, aveam fantezii ce implicau exclusiv preludiul cu barbati. (masturbare si cunnilingus) Pentru ca mi-era teama ca as fi lesbiana si nu voiam sa fiu judecata (chiar eu insami credeam ca homosexualitatea e anormala din mai multe motive), imi doream sa ma excite gandurile cu penetrare, expunandu-ma constant la pornografie in acest sens - clipuri explicite cu penetrare, timp in care ma masturbam si incercam sa imi induc placerea cu forta, desi la inceput mi-era foarte greu.
Am avut o copilarie aproape obisnuita, traind cu mama si bunica, persoane morale si inteligente, foarte iubitoare. Nu am fost abuzata niciodata in vreun fel. Tatal meu se imbolnavise de schizofrenie la cativa ani de la nasterea mea, din cauza unui accident, suferind un soc groaznic si il vedeam rar.
Acum, privind in urma la ce faceam cand eram mica, simt vinovatie si ma intreb daca sunt normala. In prezent sunt virgina, inca nu mi-am inceput viata sexuala (sunt o persoana complicata si pretentioasa), dar cu o imaginatie vivida. Si verisoara mea a crescut si rareori cand ne vedem, simt ca si-ar dori sa ma evite cu orice pret. Privindu-i profilul pe retelele sociale, o vad in poze cu diverse fete, in ipostaze sexy, mult prea senzuale pentru varsta ei, ca si cand ar da de inteles ca e bisexuala si mi-e teama sa nu fi ramas cu vreo trauma provocata de mine.
Ma indoiesc ca as primi vreun ''diagnostic'' aici (sunt sigura ca psihologii si psihanalistii nu ofera empatie gratuit), dar as dori sa imi spuneti parerea dvs. in legatura cu acest comportament hipersexual precoce, daca e normal. de ce ar fi aparut, de asemenea si fricile, vinovatia pe care le simt acum.

Da, am si scris ca vinovatia de acolo vine - momentul cand i-am vazut comportamentul de pitipoanca vulgara si exagerata, profilul plin cu poze senzuale, care de altfel, nu e ceva neobisnuit in ziua de azi la o minora, avand in vedere contextul vremii. Eu ma gandesc ca poate am traumatizat-o sau am contribuit la starea ei din prezent.

Viata mea sexuala e inceputa de mult - in ce sens?

Ce parere aveti de hipersexualitatea precoce? (fantezii sexuale la 6 ani)
Am citit studii de specialitate unde se mentioneaza ca indivizii nu dezvolta impulsuri sexuale cu caracter erotic sub 10 ani, iar din amintirile mele, observ ca sunt un caz 'atipic'.

@FPie: Parerea mea e ca ar trebui sa vorbesti cu verisoara ta, sa aveti o discutie matura, in care eventual sa-i prezinti niste scuze/sa-i ceri iertare. Sentimentul de vinovatie e normal, dar va trece doar daca ii vei cere sincer iertare. Sunt convins ca te va ierta, tinand cont ca erati doua copile cand acel comportament s-a manifestat.

Si eu, cand eram copil (5-6 ani), manifestam hipersexualitate precoce, si tin minte ca, impreuna cu sora mai mica cu un an si prietenii de joaca (de varste apropiate), ne jucam de-a doctorii si pacientii, la propunerea mea, iar in postura de pacient eram atins si in zona intima, ceea ce imi crea placere. De asemenea, tin minte ca incepusem sa ma masturbez de pe la 7-8 ani, pe cand aparatul genital nu era inca suficient de dezvoltat, dar cu toate astea aveam orgasm, chiar daca fara ejaculare.

Nu lua in seama ce spune dr. Rares in privinta virginitatii la 22 ani, cum ca ar fi ceva "nefiresc". Din contra, ai un avantaj ca ai trecut de perioada aceea problematica a adolescentei, in care se fac cele mai multe greseli in privinta alegerii partenerilor si in care comportamentele sexuale riscante sunt des intalnite. Acum, fiind mai matura, ai posibilitatea sa alegi un partener potrivit si totodata sa limitezi pe cat posibil riscul contractarii unui STI sau riscul unei sarcini nedorite. Ca fapt divers, sa stii ca modelul Adriana Lima si-a inceput viata sexuala la 28 de ani, asa ca, nu e o regula ca viata sexuala sa inceapa la o varsta anume, ci cand te simti tu pregatita si cu persoana potrivita.

E un pic cam fortat sa consideram acel joc sexual al unui copil de doar 6 ani ca fiind inceputul vietii sexuale, parerea mea. L-am putea considera cel mult un mod mai neobisnuit al unui copil de a traversa fazele dezvoltarii psihosexuale descrise de Freud.

@conundrum69 As vrea sa deschid subiectul asta cu ea intr-o zi, nu stiu cand. Simt rusine si mi-e teama mai ales de reactia ei. Sper, totusi, sa nu isi aminteasca acele lucruri daca nu imi gasesc curajul sa abordez situatia de atunci. Se spune ca ne amintim cu greu sau deloc traumele din copilarie, ele plasandu-se in subconstient ca un mecanism de autoaparare. Dar da, e intelept sa comunic cu ea.

Cunosc si eu cazuri in care mamele se socheaza si plang cand sugarii lor se masturbeaza, deci indivizi chiar sub 3 ani - e mai mult un instinct, asa cum isi descopera restul partilor corpului, la fel sunt curiosi de zona genitala - mai ales daca aceasta ramane mult timp inaccesibila din cauza scutecului - si cand o ating, simt placere, ei observa asta si tind sa repete gestul pentru a simti satisfactie. Doar noi, adultii, atribuim un sens erotic atingerilor de genul asta, dar aparitia lor e normala, e o stimulare mecanica, fara conotatie fantasmica. Acum nu stiu daca tu, la 7 ani, aveai fantezii erotice:)

Eu sigur aveam, si de asta mi se pare ciudat, pentru ca perversiunea era acolo. Imi placea ideea ca umilesc persoana si o folosesc pentru placerea mea, la doar 6 ani; suna ca si cand ma consider 'speciala', dar nu e asta neaparat, mai mult ma ingrijoreaza gandul ca stiinta ar fi omis multe circumstante ale psihicului uman.

@Dr. Rares Ignat multumesc pentru sugestii. Eu vad conceptul de virginitate ca fiind simbolic, intrucat la fel de bine pot sa ma nasc fara himen ori sa ma masturbez la 11 ani cu degetul, simtind placere viscerala sau erotica, rupand himenul. (in ambele cazuri, sunt dezvirginata fizic, ca nu exista himen, dar nu inseamna ca dezvoltarea mea psihosexuala e incheiata)
In cazul asta, va referiti ca dezvirginarea inseamna introducerea elementului erotic, fantasmic?
Doar simbolic, da, insa la un nivel foarte...bazal.
Ca, in sine, dezvirginarea 'emotionala' si mentala consider ca se produce in momentul atingerii orgasmului cu un partener, cand sexul implica emotia, intelectul si carnalitatea. Nivelurile mele de hormoni sunt influentate in mod direct de stimularea oferita de un alt partener. Acea 'conexiune' este mai degraba dezvirginarea metaforica.
Afirmatia ca as fi dezvirginata 'mental' de la 6 ani pentru ca eram constienta de dorintele, fanteziile mele, ma face sa ma intreb altceva, legat de puterea mea de discernamant, care, stim bine, pana si in lege e stipulat ca sub 18 ani, teoretic, copilul nu e dezvoltat din toate punctele de vedere, neavand discernamant, deci incuviintarea lui poate fi influentata major.

@Dr. Rares Ignat
Prin 'unele interactiuni cu fetele' ma gandesc ca va referiti la preludiu, fara penetrare. Probabil a si avut orgasm impreuna/oferit cu/de ea - semn de 'maturizare' sexuala.
Eu as zice ca ar fi C, din moment ce s-a conectat destul de mult cu respectiva, pana aproape de momentul cand trebuia sa se produca penetrarea. Strict fizic vorbind, era virgin cand a ajuns la dvs.
Simbolic, nu. Insa conceptul de virginitate nu e acelasi pentru ambele sexe.
La barbati, comportamentul fata de sex nu va fi influentat de prima experienta sexuala... adica nu cred ca daca nu se conecteaza emotional cu o femeie la prima partida de sex, nu va mai functiona sanatos in plan sexual pe viitor. Sau daca il paraseste brusc.
La femeie, e nevoie cat de cat de o legatura spirituala. Nu am auzit vreo tipa care sa spuna ca vrea sa-si piarda virginitatea cu oricine, pur si simplu, de placere, decat cele complexate, influentate de presiunea sociala, care considera virginitatea o povara si isi pierd stima de sine din cauza stereotipurilor.

@Dr. Rares Ignat
M-am autoexclus, nu as putea spune ca mi-am inceput viata sexuala pentru ca nici macar nu am stat goala vreodata in fata unui barbat pana la...aproape 23 de ani. Saruturile si pipaielile in parc, pe ascuns, chiar nu le-as pune... Nu am avut o conexiune semnificativa cu cineva, din motive personale
Nu am spus ca in general n-au nevoie de afectiune in timpul sexului.
Ma refeream la faptul ca, de obicei, prima experienta sexuala pentru un barbat vine din instinct pur, pradatorial, doreste initiere si validare; pana si in relatiile dintre prescolari, intr-un grup, observam ca baietii au gasti, se intrec in a ''domina'' teritoriul, sa ''vaneze'' simpatiile fetelor, atentia lor fiind trofeul. Si nu este neaparat vorba despre sentimente. Si fetele, de asemenea, adopta un comportament prin care se lasa impresionate, ''cucerite'' de individul care arata o mai mare incredere in sine, putere, experienta; empiric vorbind, nu am intalnit multi tipi sanatosi psihic care sa aiba principii stricte despre prima experienta sexuala, cu conditionari de genul ''trebuie sa ne iubim emotional neaparat pentru a ma oferi femeii''. :D

:))))))))))

Nu vad o problema in ce faceai sau ce faci ori cum esti ! Da-i inainte asa, nu e absolut nici o problema.