Igm crescut

Bună ziua! Îți înțeleg pe deplin îngrijorarea — o valoare crescută a IgM (imunoglobulina M) care persistă în timp, în contextul unor simptome multisistemice (infecții respiratorii, neuropatii, pericardită, ganglioni inflamați), merită investigată în detaliu pentru a identifica un posibil proces imunologic sau hematologic cronic subiacent.

Ce înseamnă un IgM crescut?

Imunoglobulina M (IgM) este primul tip de anticorp care se formează în organism ca răspuns la o infecție acută. Un IgM crescut poate apărea în mai multe contexte:

1. Infecții acute sau cronice
- Infecții virale (EBV, CMV, hepatite, HIV, etc.)
- Infecții bacteriene cronice (Mycoplasma, Borrelia – boala Lyme)
- Infecții parazitare (toxoplasmoză, etc.)

> De obicei, în infecții acute IgM crește tranzitoriu, nu persistent peste un an.

2. Boli autoimune sau inflamatorii cronice
- Sindrom Sjögren
- Lupus eritematos sistemic
- Artrită reumatoidă seropozitivă
- Vasculite (ex. poliarterită nodosa, boala Still etc.)
- Sindrom antifosfolipidic (în unele forme)

Acestea pot asocia IgM crescut persistent, împreună cu simptome precum:
- artralgii, febră, neuropatii, pericardită, afectare de nervi periferici
- sindroame inflamatorii sistemice

3. Gamaglobulinopatii monoclonale sau mixte
- Macroglobulinemia Waldenström – o afecțiune hematologică rară care implică o creștere monoclonală a IgM (de obicei > 1000 mg/dL)
- Gamapatii monoclonale de semnificație incertă (MGUS)
- Limfoame sau boli limfoproliferative cronice

> În aceste cazuri, IgM crescut este în general asociat cu VSH crescut, proteine serice anormale, paraproteine detectabile prin electroforeză serică/imunofixare.

Când devine preocupant un IgM de tip 440 mg/dL?

La o valoare de 440 mg/dL, creșterea este moderată, dar nu poate fi ignorată, mai ales în contextul simptomelor persistente pe care le descrii:

- Neuropatii pot indica un proces inflamator cronic sau chiar paraproteinemie.
- Pericardită poate apărea în boli autoimune sau infecțioase.
- Adenopatii (ganglioni inflamați) trebuie diferențiate între reactive și neoplazice (prin ecografie, eventual biopsie).
- Pneumonia anterioară ar putea fi un trigger sau un episod acut suprapus peste un fond imunologic.

Ce investigații ar fi utile mai departe?

Pentru a clarifica această creștere persistentă a IgM și tabloul clinic general, următoarele investigații sunt recomandate:

Analize de laborator:
- Electroforeză proteine serice și imunofixare (pentru a detecta componente monoclonale de IgM)
- ANA, ENA, anti-dsDNA, RF, anti-CCP, ANCA (pentru boli autoimune)
- Crioaglutinine, complement seric (C3, C4)
- Serologie virală (EBV, CMV, HIV, hepatite B/C, Borrelia)
- Beta-2 microglobulină, LDH, imunoglobuline G și A

Imagistică:
- CT toracic/abdominal sau PET-CT dacă ganglionii sunt persistenți și >1–1, 5 cm
- RMN cerebral / de coloană în caz de neuropatii semnificative
- Ecografie abdominală și ganglionară

Alte:
- Biopsie ganglionară, dacă există ganglioni persistenți cu aspect suspect
- Puncție medulară, doar dacă se suspectează o boală limfoproliferativă

Concluzie

Creșterea persistentă a IgM la 440 mg/dL, însoțită de simptome sistemice (neuropatie, pericardită, adenopatii) necesită o evaluare imunologică și hematologică mai profundă, în special pentru a exclude:

- un proces autoimun cronic
- o gamapatie monoclonală incipientă
- o infecție cronică rară sau netestată anterior

Este bine că ai fost deja la pneumolog și hematolog, dar probabil este momentul unei evaluări imunologice sistemice și poate o reevaluare hematologică specializată în boli limfoproliferative sau imunodisregulare.