Gavrilov Victor Adrian - Cabinet de Hipnopsihoterapie

„Ca să primeşti, trebuie să dai. Dacă acorzi atenţie mentală obiectivelor, idealurilor şi acţiunilor tale, subconştientul te va sprijini.”

         

          Toţi oamenii de succes încep prin a-şi propune un obiectiv. Stabilirea obiectivelor şi munca pentru atingerea lor este primul pas care trebuie făcut în lungul drum către succes. Ştiind unde vrei să ajungi şi cum plănuieşti să faci pentru a ajunge acolo, vei fi în stare să-ţi dozezi timpul, energia, şi emoţiile îşi să porneşti pe un drum bun pentru atingerea acestor obiective.

 

          O corabie care are cârma ruptă poate menţine un curs, poate merge cu o viteză maximă o lungă perioadă de timp, fără a ajunge nicăieri. Nu ajunge în nici un port decât accidental şi, dacă găseşte un port, încărcătura ei s-ar putea să nu fie potrivită pentru oameni, climatul sau condiţiile de acolo. Nava trebuie să fie direcţionată spre un port anume, care este pregătit pentru încărcătura ei şi de acolo unde există cerere pentru aceasta încărcătură şi trebuie să ţintească spre acest port, indiferent dacă afară e soare sau furtună, vijelie sau ceaţă.

 

          Aşadar, o persoană care vrea să aibă succes nu trebuie să navigheze pe oceanul vieţii fără cârma, ci trebuie să se îndrepte spre un port anume nu numai atunci când oceanul este liniştit, iar curenţii şi vânturile sunt prielnice, ci şi atunci când vântul şi furtuna sunt mai puternice – chiar şi atunci când este învăluit în ceaţa dezamăgirii şi se află în mijlocul opreliştilor.

 

         

          Totul începe cu un vis

 

          Ai un vis, o viziune despre viitor ? În visul tău eşti bogat ? Faimos ? Fericit ? Cei mai mulţi oameni visează la un astfel de viitor, dar, în cele mai multe cazuri, asta e tot ce va fi: un vis.

 

          Oamenii de succes au avut şi ei aceleaşi visuri, dar ei au transformat aceste visuri în obiective, şi pe acestea din urmă în realitate. Visurile lor nu au fost speranţe vagi de succes, ci visuri clare către care au tins. Edison a visat la o lume în care lumina energiei electrice să ilumineze noaptea. Stephenson  a visat la un motor care să tragă trenuri şi a eliminat munca împovărătoare a omului şi a animalelor. Beethoven a visat la o muzică la care spiritul să trăsalte. Marii actori, artişti, muzicieni, scriitori, au visat nu numai la faimă, ci şi la cum să-şi utilizeze talentele ca să obţină succesul.

 

          Visarea nu este doar apanajul unor asemenea genii. Toţi oamenii de succes au declarat că succesul lor a început cu o speranţă, un vis. De-a lungul anilor, sute de bărbaţi şi femei, au declarat că toate realizările lor au început cu un vis, care i-a condus spre un obiectiv, care i-a condus mai departe spre un plan de acţiune şi, inevitabil, la îndeplinirea obiectivului.

 

          Visarea nu este doar apanajul celor tineri. Niciodată nu este prea târziu pentru a avea un nou vis, care conduce spre obiective noi, care vor conduce spre succese noi. Este uimitor ce au realizat oamenii care au avut asemenea visuri mai târziu în viaţă. Benjamin Franklin trecuse de 50 de ani atunci când a început să studieze ştiinţele şi filozofia. Multon, orb fiind, trecuse de vârstă de 50 de ani când a început să compună poemul sau epic „Paradisul pierdut.”

 

          Visarea nu este limitată de direcţiile şi prejudecăţile timpurilor. Ani la rând, femeilor le-au fost interzise lucruri pe care doreau să le facă. Obiectivele lor în cariera erau limitate la ceea ce era considerat de a fi „ocupaţia de femeie”. A fost nevoie de curaj şi determinare doar pentru a se gândi la alte slujbe. Un ex. elocvent este Elaine Pagels, profesoară la Universitatea Princeton şi autoarea unor cărţi de succes privitoare la gnostică şi creştinism timpuriu, ea spunea că a fost educată într-o vreme în care fetele erau învăţate să nu ia în considerare o carieră serioasă. S-a simţit liberă să urmeze calea pe care o iubea, descoperind mult mai târziu că îşi putea asigura existenţa din asta. Visul ei a devenit obiectivul ei.

 

          În ziua de astăzi, barierele au dispărut în cele mai multe dintre domeniile în care se poate construi o carieră. De ex., în majoritatea facultăţilor de drept, de medicină sau alte profesii din Statele Unite ale Americii, jumătate sau mai mult de jumătate din numărul de studenţi este reprezentată de femei.

 

          În anii `90 şi la începutul anilor 2000, multe companii americane au început să externalizeze posturile ţării în care mâna de lucru era mai ieftină. Aceasta a însemnat pierderea locului de muncă pentru multe mii de oameni. Unii oameni s-au pensionat, alţii au renunţat, au început să trăiască din ajutorul de şomaj şi au petrecut ani plangudu-şi ghinionul. Dar, cei mai mulţi oameni au apelat la resursele interioare şi s-au specializat pentru slujbe în alte domenii. Mulţi au fost nevoiţi să o ia de la capăt, dar, cu o energie reînnoită şi entuziasm au început să urce din nou pe scara succesului.

 

          Chiar şi inteligența ajunge în plan secundar în fața determinării. Numai cei foarte convinşi că nimic nu le va sta în cale sunt siguri că, dând dovadă de perseverenţă şi hotărâre, voar avea succes. Visurile devin obiective, şi obiectivele devin realizările celor care îşi doresc şi muncesc suficient de mult.

 

          Majoritatea lucrurilor pentru care merită să trăieşti, care ne-au emancipat şi ne-au scos din anodin şi urâţenie – cele mai mari ameninţări ptr viaţa – le datorăm visătorilor.

 

         

          Transformaera visurilor în obiective

 

          Din păcate, cei mai mulţi visători, rămân doar atât: visători. Visurile rămân visuri. Pentru că visurile tale să devină realitate, trebuie că ele să fie transformate în obiective. Ele nu mai sunt fantezii, ci obiective, pe care le poţi stabili că pe un fel de hartă a succesului. Trebuie să dai un scop visurilor tale, determinarea că vei face tot ceea ce este posibil pentru că visul să devină realitate.

 

          O femeie care a avut un vis şi l-a transformat într-un obiectiv de succes este designerul vestimentar Rachel Roy. Dragostea pentru moda i-a fost inspirată de filmele pe care le-a văzut atunci când era copil. Hainele pe care le purtau femeile de pe ecran păreau să le dea o aură de încredere şi succes. Rachel a visat să poată crea aceeaşi aură pentru ea însăşi şi pentru alte femei, un look sofisticat, care să inducă o stare interioară pozitivă.

 

          Împreună cu familia, mergea la cumpărăturile pentru şcoala o dată pe an. Era deranjată de lipsa de interes pentru tipurile de îmbrăcăminte din magazinul local şi a fost convinsă că, dacă va avea ocazia, va putea să creeze linii vestimentare mai frumoase. Mama i-a spus că această slujbă poate fi numită „cumpărător”. Acum putea să dea un nume visului ei: „cumpărător”. În acel moment, spune ea, visul ei a devenit obiectiv – acela de a deveni cumpărător în domeniul modei.

 

          Prima ei munca a fost aceea de inventariere. A devenit rapid secretară, responsabil de achiziţii, stilista, lucrând în diverse magazine. Curând, a început să deseneze tipare şi a fost pe cale să ocupe o poziţie de conducere în compania în care lucra.

 

          Atunci când soţul ei, Damon Dash, a dorit să lanseze o linie priprie de haine, Rachel a fost pusă în faţa unei decizii să renunţe sau nu la propria carieră de succes, ca să lucreze alături de Damon. A ales să o ia de la capăt, dedicându-se meseriei, lucrând la capacitate maximă, căutând toate mijloacele prin care putea contribui şi implicându-se în cât mai multe aspecte ale afecerii. Voia să devină de neînlocuit. După aproximativ 6 ani, era pe cale să introducă o nouă linie vestimentară, când Damon a vândut compania. De acum Rachel era sigură că poate conduce singură o afacere şi şi-a fondat propria companie. Liniile ei vestimentare au fost primite foarte bine în lumea modei şi, astăzi, este considerată unul dintre cei mai vizionaţi designeri din industria modei.

 

          Este o distanţă enormă între cei care îşi doresc să facă şi cei care fac. Rachel Roy a fost mai mult decât o visătoare şi o doritoare. Şi-a transformat visul în obiectiv şi a muncit din greu pentru atingerea acelui obiectiv.

 

         

          Arma secretă: Subconştientul

 

          Subconştientul deţine puterea de a crea în noi obişnuinţa probabilităţii, a credinţei că ne putem împlini ambiţiile, că visurile noastre pot deveni realitate.

 

          Obiceiul de a crede că viitorul îţi rezervă numai lucruri bune, că vei prospera şi vei fi fericit, că vei avea o familie frumoasă, o casă superbă, o carieră de succes şi că vei fi o persoană importantă este cel mai bun capital cu care să îţi începi viaţa.

          Trebuie să încerci întotdeauna să dai o formă idealului tău. Subconştientul va răspunde, iar lucrurile pe care îţi doreşti să le îndeplineşti în viaţa – indiferent că este vorba despre o sănătate foarte bună, un caracter nobil sau o carieră superbă – se vor îndeplini. Dacă vei crede cu tărie în aceste rezultate şi vei încerca din toate puterile să le obţii, sunt şanse mult mai mari să se îndeplinească decât dacă nu faci nimic.

 

          Doar atunci când dorinţa se transformă în acţiune, aceste lucruri pot deveni reale. Puterea creativă este efortul conjugat al dorinţei şi al hotărârii ferme. Aceste rezultate sunt suma dorinţei, năzuinţei şi a luptei pentru obţinerea lor.

 

          Dacă îţi doreşti să atingi un obiectiv, indiferent de domeniu, fixează-ţi acest ideal şi urmăreşte-l cât mai tenace. Gândeşte-te consecvent la el până atunci când simţi că este pe cale de a se întâmpla. Eşti născut pentru a câştiga, pentru a cuceri şi pentru a conduce într-o viaţă de succes. Te vei bucura de succes în carieră pe care ţi-ai ales-o, în relaţiile cu ceilalţi oameni, în orice aspect al vieţii tale.

 

          Cu cât sunt mai clare instrucţiunile pe care le transmiţi subconştientului tău, cu atât mai mult acesta te poate ajuta. Subconştientul răspunde comenzilor tale în acelaşi fel în care marinarii, care manevrează motoarele şi comenzile unui vas pe ocean, răspund ordinelor căpitanului de pe punte. Atunci când indicaţiile sunt precise şi nu conţin greşeli, echipajul conduce vasul în direcţia dorită şi îi măreşte viteza de deplasare.

 

          Dar dacă tu, căpitanul, nu ştii ceea ce îţi doreşti, atunci subconştientul tău va primi o imagine neclară, şi vasul tău va avea o direcţie aleatorie, la voia întâmplării.

 

          Trebuie să-i transmiţi subconştientului tău exact ceea ce îţi doreşti. Trebuie să-l direcţionezi să te ajute să îţi atingi obiectivele. Atunci când acel lucru este cu adevărat ceea ce îţi doreşti, subconştientul te va purta direct spre obţinerea acelui lucru. Dar el trebuie să ştie că tu îţi doreşti cu adevărat, din tot sufletul, fără urmă de îndoială, atingerea acelui obiectiv şi că nu-l vei da uitării în favoarea altor dorinţe contradictorii, fantezii de moment, care îţi trec prin gând. Numai aşa poţi deveni un gânditor pozitiv şi să te pregăteşti pentru atingerea obiectivelor tale.

 

 

          Crezi în obiectivele tale şi se vor îndeplini

 

          Prosperitatea începe la nivelul minţii şi este imposibil de obţinut atâta vreme cât mintea o trateaza cu ostilitate. Este greşit să lucrezi pentru îndeplinirea unui lucru şi să speri obţinerea unui alt lucru, pentru că fiecare acţiune trebuie creată mai întâi la nivel mintal, fiind legată de urmărirea acestui tipar mental.

 

          Nu poţi deveni bogat dacă te aştepţi, mai mult sau mai puţin, să rămâi sărac. Tindem să obţinem ceea ce ne dorim şi, dacă nu ne dorim nimic, nu vom obţine nimic.

 

          Atâta vreme cât fiecare acţiune pe care o întreprinzi este un pas spre eşec, cum poţi spera să-ţi îndeplineşte un obiectiv? Dacă ne gândim într-o direcţie greşită, întunecată, lipsită de speranţă – chiar dacă acţiunile noastre sunt îndreptate în direcţia opusă -, vom ucide toate eforturile noastre.

 

          Gândurile sunt magneţi care atrag lucuri similare. Dacă gândurile tale rămân la sărăcie şi la boală, îţi vor aduce sărăcie şi boala. Nu există posibilitatea de a produce opusul a ceea ce ai în minte, întrucât tiparul este dat de atitudinea mentală, incorporata vieţii tale. Toate realizările tale se obţin mai întâi la nivel mintal.

 

          Groază de eşec şi teamă de o posibilă umilinţă îi împiedică pe foarte mulţi oameni să obţină ceea ce îşi doresc, secându-i de vitalitate şi anulându-le forţa motrice necesară pentru munca de creaţie care stă la baza succesului, prin intermediul îngrijorării şi anxietăţii.

 

          Fii optimist! Dezvoltă-ţi obiceiul de a privi constructiv orice lucru, plin de optimism şi speranţă! Abţine-te să mai priveşti viaţa cu îndoială şi incertitudine. Câştiga-ţi obiceiul de a crede că ceea ce e mai bun e pe cale să se întâmple şi că binele trebuie să învingă! Ai încredere că adevărul va învinge eroarea, că armonia şi sănătatea sunt realitatea şi că discordia şi boala reprezintă o absenţa temporară a stării de bine. Acesta este atitudinea unui optimist, care, în cele din urmă, va reforma lumea.

 

 

          Analizează-te

 

          Există o singură persoană în lume care te poate instala pe drumul către succes. Acea persoană eşti tu!

 

          Înainte de a determina care obiective te pot face să porneşti în această călătorie, trebuie mai întâi să te autoevaluezi. Caută adânc în tine şi scoate din subconştient ceea ce îţi doreşti cu adevărat în viaţă şi ce mijloace ai la dispoziţie pentru a te conduce la atingerea acelui obiectiv.

 

          Trebuie să fii realist! Îţi vei dori, poate, să-ţi fixezi un obiectiv care să pară realizabil, dar să nu ai abilităţile necesare ca să-l atingi. Ţi-ai putea dori să fii o vedetă de cinema sau un cântăreţ de operă, dar să nu ai talentul cerut. Cariera la care visezi ar putea să se afle într-un domeniu în care să nu o poţi obţine. Pe de altă parte, ai putea avea aptitudinile şi iscusinţa necesară pe care nu îţi dai seama că le ai, care te pot conduce la o carieră satisfăcătoare şi profitabilă.

 

          Cum îţi poţi da seama? Priveşte cu atenţie în interiorul tău. O privire atentă va scoate aceste abilităţi la iveală. Cei mai mulţi adulţi ştiu deja ce pot şi ce nu pot să facă, ce le place şi ce nu le place. Este posibil să nu fie evident, dar introspecţia te ajută să treci dincolo de lucrurile evidente şi să te gândeşti profund la tine.

 

          Un bun exemplu este Shonda Rhimes, realizatorul şi producătorul executiv al serialelor „Gray`s Anatomy” şi „Private Practice”. Încă de mic copil, ea a ştiut că vrea să devină scenaristă. A inventat poveşti şi le-a înregistrat pe reportofon înainte să înveţe să scrie. Mama sa a încurajat-o, transcriindu-le, făcându-le astfel să devină reale.

 

          Ceea ce trebuie să faci este să-ţi revizuieşti periodic educaţia, experienţele anterioare, plăcerile şi interesele. Cauta acele aspecte ale vieţii tale în care te-ai bucurat de succes şi în care ai atins satisfacţia şi plăcerea. Acestea sunt indicatorii domeniilor în care vei avea succes în viitor. Dar acesta este doar începutul.

 

          Oamenii de succes învaţa încă de la începutul carierei lor care sunt punctele pe care se pot baza. Fă un inventar al tuturor bunurilor şi resurselor pe care te poţi baza! Nu te uita la ceea ce ai realizat până în prezent în viaţă, ci la ceea ce poţi realiza de acum înainte. Majoritatea oamenilor tineri se lansează într-o carieră având idei foarte vagi despre capacităţile lor mentale şi, de obicei, le descoperă pas cu pas, odată cu trecerea timpului.

 

          Cei mai mulţi oameni nu descoperă decât un mic procent din abilităţile lor şi nu obţin niciodată mai mult de un post minor, prost plătit. Se târâie în mediocritate deşi au resursele să iasă din ea; dacă le-ar putea detecta, acestea i-ar putea conduce în poziţii superioare. Într-un fel sau altul, ei nu intra niciodată în contact cu acest mediu care le-ar putea trezi ambiţia sau nu vin în contact cu acel material, capabil să le dezlănţuie imensa putere interioară.

 

          O cale ca să-ţi descoperi potenţialul ascuns este aceea de a face o listă cu acele aspecte din educaţia şcolară, din meseriile practicate şi din alte activităţi în care ai fost implicat. Apoi trebuie să te gândeşti care dintre aceste activităţi ţi-au produs o bucurie mai mare, ţi-au adus o satisfacţie mai mare şi la cele pe care nu ţi-a plăcut să le îndeplineşti.

 

          Josh D., un absolvent de facultate, în vârstă de 25 de ani, era foarte nemulţumit şi nefericit de postul pe care îl ocupa, acela de analist într-o companie de asigurări. Avea studii de managementul afacerilor şi a acceptat acest post, gândindu-se că îl va ajuta să urce pe scara ierarhică, într-o poziţie de conducere. Când a pus pe hârtie toate activităţile pe care le îndeplinise şi-a dat seama că cea mai neplăcută a fost munca de detaliu. A observat că şeful sau direct şi şeful acestuia îşi petrec mare parte a timpului făcând activităţi similare. A observat, de asemenea, că cea mai plăcută parte a activitatiilor sale era să stea de vorbă cu cei care aveau poliţe de asigurare şi să le rezolve petiţiile. Analizându-şi activităţile din şcoală şi dintr-un grup social din care făcuse parte, a observat că cea mai benefică activitate pe care a desfăşurat-o a fost aceea cu oamenii. Josh a discutat această problemă cu cei de la departamentul de resurse umane al societăţii la care era angajat şi aceştia i-au sugerat că o poziţie în departamentul de vânzări va avea mai mult succes. A făcut această schimbare, şi acum se bucura de munca sa şi se află pe drumul către o carieră de succes.

 

 

          Unicitatea scopului propus

 

          Oamenii de succes cred cu tărie că trebuie să fii cu totul dedicat obiectivelor tale. Există o mare putere într-o hotărâre luată fără rezerve – un scop puternic, tenace şi consecvent, care arde toate punctile în urma lui, elimină toate obstacolele întâlnite în cale şi îşi atinge ţinta, indiferent cât de mult ar dura aceasta şi indiferent de cost şi de sacrificii.

 

          Ca să reuşeşti, trebuie să îţi concentrezi toate forţele minţii asupra unui obiectiv statornic şi să-l urmăreşti statornic, asta însemnând moartea sau victoria. Orice altă devitație care te-ar putea tenta trebuie suprimată.

 

          O persoană cu un singur punct forte, care se decide asupra unui singur obiectiv, reuşeşte mai mult decât o persoană cu zece puncte forte care îşi risipeşte energia şi nu ştie niciodată ce are de făcut. Concentrându-şi forţele asupra unui singur lucru, până şi cea mai slabă dintre creaturi poate obţine ceva; disipându-şi forţele în mai multe direcţii, chiar şi cel mai puternic poate da greş în a obţine ceva.

 

          O mică urmă de praf de puşcă într-o armă înseamnă mai mult pentru o execuţie decât o grămadă de praf de puşcă aflat în stare liberă. Ţeava puştii este acel obiectiv care îi dă putere prafului, care altfel, indiferent de cât de bun ar fi, ar fi lipsit de putere.

 

          Cel care câştigă este scopul unic. Oamenii care reuşesc au un program. Ei pun la punct un plan şi-l urmăresc îndeaproape. Îşi fac planul şi îl execută. Nu sunt zdruncinaţi în toate părţile atunci când întâlnesc o dificultate; dacă nu pot trece peste ea, atunci trec prin ea. Folosirea neîntreruptă şi constantă a tuturor facultăţilor în slujba unui obiectiv conferă tărie şi putere, în timp ce folosirea facultăţilor fără un scop sau o finalitate nu face decât să le slăbească. Mintea trebuie să fie canalizată spre un final determinat, astfel, asemenea unei maşinării fără sistem de control, se va dezmembra.

 

          Primul pas spre succes este reprezentat de propunerea unor obiective rezonabile şi realizabile – indiferent dacă sunt legate de carieră sau de orice alt aspect al vieţii tale. Trebuie să plantezi în subconştientul tău seminţele care te vor face să accepţi şi să implementezi obiectivele.

 

 

Autor: Joseph Murphy