GG&MF Care

Caderea la varstnici: o problema individuala dar si de sanatate publica

Caderea poate afecta persoana, dar si familia si bineinteles sanatatea publica prin numarul ridicat de persoane afectate si desigur costurile aferente. Mai mult de 1 din patru persoane cu varsta de peste 65 ani cade anual. In toata lumea caderea este a doua cauza de deces prin leziune accidentala (dupa accidentele dint trafic), iar in fiecare an 37,3 milioane de caderi sunt suficient de severe ca sa necesite ingrijire medicala. Persoanele cele mai afectate de cadere sunt cele cu varsta de peste 60 ani.

De aceea este important sa aducem mai multa informatie pentru a informa, educa si a sustine preventia acestei importante probleme. Multe persoane varstnice se tem de cadere, evitand activitatile zilnice sau activitatile fizice, ceea ce poate reprezenta un factor de risc. Pastrarea unei bune conditii fizice, mentinerea unei vieti active reprezinta strategia de prevenire a caderilor.

O cadere accidentala, in functie de circumstantele producerii, dar si de alti factori, este posibil sa nu fie urmata de leziuni, dar poate fi urmata de leziuni fatale sau non-fatale, cu consecinte pe termen lung.

Riscul de aparitie a unei caderi creste cu varsta, din diverse motive:

• Modificarile aparute in corpul uman odata cu inaintarea in varsta:
  • Tulburarile de echilibru (senzatie de nesiguranta la mers spre exemplu)
  • Scaderea fortei si a masei musculare (multi varstnici sunt afectati de sarcopenie) creste riscul de cadere, dar face aproape imposibila ridicarea de jos
  • Scaderea vazului, auzului
  • Scaderea timpului de reactie, a reflexelor
  • Scaderea mobilitatii datorate artrozelor si durerii, scade conditia fizica
  • Lipsa hidratarii sau a hranei corespunzatoare
• Odata cu inaintarea in varsta creste frecventa unor tulburari sau afectiuni:
  • Incontinenta urinara – creste graba de a ajunge la toaleta
  • Modificari la nivelul picioarelor, cu tulburari ale mersului
  • Aparitia de tulburari cognitive
• Existenta unor afectiuni precum diabetul zaharat, afectiunile cardiace, vasculare, neurologice, afectiunile tiroidiene, etc se cumuleaza cu efectele inaintarii in varsta
• Anumite medicamente cresc riscul de cadere, mai ales la varstnici
• Efectele consumului de alcool sunt accentuate la varstnici
• Existenta in locuinta a unor elemente care pot fi cauza de cadere: cada inalta, praguri, covorase, scaune sau alte obiecte amplasate in calea de acces

Aproximativ 2/3 din caderi se petrec in casa sau in jurul acesteia. Cele mai frecvente pericole din casa sunt:

• Iluminatul slab
• Incaltarile nepotrivite: papuci care aluneca
• Suprafetele alunecoase: suprafete lucioase sau ude
• Covorase, praguri, cabluri sau alte obiecte aflate in calea de acces
• Scari sau suprafete denivelate

Persoanele varstnice care nu-si mentin conditia fizica si nu sunt active tind sa aiba musculatura mai slaba si tulburari de echilibru.

Anumite conditii cresc probabilitatea de cadere:

• Istoric de cadere/caderi anterioare; daca o persoana a cazut mai mult de o data in ultimile 6 luni exista riscu sa cada din nou
• Tensiunea arteriala scazuta, tulburarle de ritm cardiac
• Hipotensiunea posturala/postprandiala: scaderea tensiunii arteriale la trecerea din pozitia culcat sau sezand in pozitia ridicat in picioare sau dupa o masa mai copioasa, bogata in carbohidrati, care se poate produce natural sau datorita unei medicatii
• Incontinenta urinara
• Status post accident vascular, boala Parkinson, artrozele – tulburari de mobilitate
• Diabetul zaharat – tulburarile controlului glicemic, cu aparitia hipoglicemiilor, dar si neuropatia diabetica pot creste riscul de cadere
• Medicatia antidepresiva sau sedativa poate creste riscul de cadere
• Boala Alzheimer sau alte demente – scaderea constientizarii situatiei inconjuratoare si reactivitate alterata

Osteoporoza nu reprezinta un factor de risc pentru cadere, dar prezenta acesteia, in procent crescut odata cu inaitarea in varsta, mai ales la femei, creste riscul de fractura, ceea ce poate duce la disabilitate pe termen lung.

 

In articolele urmatoare voi incerca sa va aduc informatii despre preventia caderilor si despre ceea ce trebuie facut in cazul unei caderi.

Dr. Gabriela Cirstescu, Medic primar Geriatrie, Medicina de familie