Ghid de comportament: tu sau Dvs.

Adresarea cu "tu" sau "Dvs." este o problema care tine de personalitatea fiecaruia, dar o decizie privind felul cum te adresezi difera in functie de mai multi factori, ca si de context, si nu este intotdeauna usor de luat.
    La sfarsit de saptamana este perioada tutuielilor, atat la cumparaturile de la magazinul sportiv cat si in inghesuiala de sambata de la Ikea sau supermarket. Cu toate acestea, la standul de legume rar se intampla sa fii tutuit, iar prin megafoanele supermarketurilor se aude de asemenea rar cate un "Doamna Maier, vii odata?", in timp ce la cafenea, in zi de duminica, chelnerul ocoleste spinoasa decizie in favoarea lui "tu" sau Dvs printr-o intrebare de genul: "Ce sa fie?".

    In principiu, scrie ziarul german Sueddeutsche Zeitung, la inceput toti trebuie salutati cu Dvs., iar mai tarziu vine randul sa-i tutuiesti pe unii. Dar pe cine? Abia si mai tarziu, se intampla ca seful sa te accepte in randul acelora care au dreptul sa-l salute cu prenumele. Fericiti sunt insa aceia care nu au deloc astfel de probleme, ca de exemplu cei care lucreaza in cadrul bisericii catolice si al caror sef nu are decat un singur nume, Benedict, sau olandezii, care tutuiesc din principiu, chiar si pe managerul sef. La fel se intampla in randurile SPD-ului (socialistii germani), unde tovarasii de partid sunt intotdeauna la per tu. In rest, in lumea afacerilor din Germania este valabil peste tot Dvs., pentru a ajunge la folosirea lui "tu" fiind nevoie ca acela mai mare in rang sa ofere aceasta posibilitate iar atunci cand cel mai mic in rang este tutuit sa tutuiasca si el.
    Dar ce sa faci atunci cand la o petrecere la firma colegul de alaturi, pe care nu-l ai la inima, ti se adreseaza cu un "tu"? "Helo, sunt Rainer". Sa respingi o astfel de oferta si, daca da, cum? "Multumesc, dar Dle Huber imi place la fel de mult" sau "OK, Rainer, dar as dori sa fiu tratat mai departe drept Dl. Schmidt".
    Daca vrei sa respingi o adresare cu "tu", atunci trebuie sa o faci asa de intortocheat si elegant incat celalalt sa ramana fara cuvinte. Pentru tipul de persoana care ocoleste conflictele, solutia este sa primesti oferta de tutuiala cu o multumire si cu un suras din coltul gurii, ceea ce duce insa in uzajul cotidian la exprimari de genul: "As putea sa primesc dosarul? in loc de "Rainer, imi dai, te rog, dosarul". Rezultatul este ca dosarul nu-l mai primesti, pentru ca nimeni nu se simte adresat personal. Mai exista varianta mixta, "Rainer, ati putea va rog...", o exprimare care suna insa groaznic de invechit, si anume una pe care o foloseau stapanii fata de servitori. Ultima varianta ar fi aceea de a accepta tutuiala si a vorbi pe viitor, "din intamplare", tot cu Dvs., pana cand Rainer probabil va intelege aluzia.