Impactul încălzirii globale asupra alergiilor sezoniere

Creșterea temperaturilor poate conduce la prelungirea sezonului alergiilor și pot agrava poluarea aeriană. Acest lucru va contribui la majorarea riscului și a severității atacurilor de astm, respectiv ca cauza mai multe reacții alergice.

Alergia la polen este una dintre cele mai frecvente tipuri de alergii și este cunoscută în termeni populari sub denumirea de „febra fânului” sau în termeni medicali, „rinită alergică sezonieră”.

Citește mai multe despre alergia la polen din articol. 

Granulele de polen sunt produse de plante în scopul fertilizării, care vor fi purtate de vânt de la o plantă la alta.

Modificările climatice pot influența negativ sezonul alergiilor din mai multe motive:

• plantele cresc mai repede și produc cantități mult mai mari de polen,
• conținutul materialului alergic din polen crește și el de asemene,
• încălzirea globală face ca plantele să se dezvolte precoce și să înflorească mai repede.

Astfel sezonul alergic nu doar începe mai repede, dar simptomele de astm și rinoconjunctivită vor fi mult mai severe și persistente din cauza interacțiunii prelungite cu polenul din atmosferă și poluanții din aer.

Vijeliile specifice primăverii și verii au fost asociate cu creșterea numărului de spitalizări și exacerbări ale astmului și a bolilor cronice respiratorii. Poluarea aeriană, furtunile de nisip în anumite țări, dar și alte fenomene meteorologice extreme, pot influența frecvența și intensitatea manifestările alergice și în special cele asociate polenului.

Privește cum se formează un nor de polen atunci când copacii sunt scuturați de oameni, animale sau de vântul puternic:



Un nivel ridicat al poluării cu dioxid de carbon, caracteristic în special marilor orașe, afectează și el producția de polen a plantelor. Dioxidul de carbon este un nutrient esențial pentru plante și în special la polenul de ambrozie s-a observat creșterea producției de polen proporțioanală cu cea a concentrațiilor atmosferice de dioxid de carbon:


Sursa: Extreme Allergies and Global Warming, National Wildlife Federation/ Asthma and Allergy Foundation of America

Află mai multe informații despre alergia la ambrozie din articol. 
Pe lângă creșterea cantității de polen, creșterea emisiilor de carbon ca urmare a activității umane majorează inclusiv cantitatea de peptide alergenice din polen. Altfel spus, polenul devine mult mai potent în ceea ce privește declanșarea răspunsului imun la persoanele susceptibile.

Datorită reactivității încrucișate între resturile de polen din anumite fructe și legume, la pacienții cu alergie la polen poate să apară sindromul alergiei orale sau alergia polen-alimentară. Astfel, modificările calitative și cantitative vor influența inclusiv frecvența și severitatea manifestărilor alergiilor alimentare.

Citește mai multe despre sindromul alergie orale în articol.
Pe lângă alergiile respiratorii, frecvența alergiilor la inscte poate de asemenea suferi modificări și exacerbări, din cauza migrației sau a apariției a noi specii a insectelor care mușcă sau înțeapăîn regiuni nespecifice.

În contextul în care polenul devine imposibil de evitat, reducerea poluării atmosferice și tratamentul eficient al simptomelor alergice sub supravegherea specialistului în alergologie și imunologie, rămân principalele soluții pentru persoanele cu alergii sezoniere.

Surse: Vox
World Allergy Organization