Decizia de vaccinare antigripală: paradoxul deciziilor aparent iraționale

Un studiu realizat la Cornell University și publicat în jurnalul Behav. Sci. la data de 30 noiembrie 2025 a analizat factorii psihologici care stau la baza deciziilor de vaccinare antigripală, într-un context paradoxal în care frecvența epidemiilor virale crește, dar acoperirea vaccinală scade. Cercetarea arată că intențiile și comportamentele de vaccinare sunt explicate mai bine de percepții intuitive de tip „gist” decât de raționamente analitice sau competențe numerice.

Context

gripa sezonieră provoacă anual peste 500.000 de decese la nivel global, iar milioane de persoane dezvoltă complicații severe asociate infecției. În pofida dovezilor solide privind siguranța și eficacitatea vaccinurilor antigripale, ratele de vaccinare au rămas suboptimale, inclusiv în țări cu acces larg la servicii medicale. După pandemia de COVID-19, vaccinarea antigripală la adulți în Statele Unite a înregistrat un declin constant, ceea ce a intensificat preocupările de sănătate publică.

Tradițional, comportamentele de vaccinare au fost explicate prin modele de tip expectancy–value, precum modelul credințelor legate de sănătate, teoria acțiunii raționale, teoria comportamentului planificat sau teoria motivației pentru protecție. Aceste cadre presupun că indivizii iau decizii pe baza unei evaluări raționale a probabilităților și beneficiilor. Mai recent, teoriile duale (procesare intuitivă versus procesare analitică) au încercat să completeze această perspectivă. Totuși, rezultatele au fost inconsistente, iar multe decizii aparent „iraționale” au rămas insuficient explicate.

Despre studiul actual

Design și participanți

Cercetarea a testat predicțiile teoriei fuzzy-trace în raport cu teoriile psihologice clasice, utilizând două eșantioane distincte:

• Tineri adulți (N = 722), cu vârste între 18 și 28 de ani (vârsta medie 19,5 ani), recrutați din mediul universitar. Aceștia sunt considerați vectori majori de transmitere virală, chiar dacă riscul individual de complicații este mai scăzut.

• Membri ai comunității (N = 185), cu vârste între 20 și 76 de ani (vârsta medie 39,7 ani), recrutați prin rețele comunitare și social media, incluzând și persoane cu atitudini ezitante față de vaccinare.

Au fost excluși participanții fără consimțământ informat sau cu date incomplete. Analizele au utilizat metode de regresie multiplă ierarhică pentru intențiile de vaccinare și regresie logistică pentru comportamentul de vaccinare din anul precedent.

Variabile și instrumente

Studiul a evaluat un set amplu de predictori psihosociali, cu accent pe conceptele cheie ale teoriei fuzzy-trace:

• Percepția globală a riscurilor vaccinării: item unic cu răspunsuri categoriale (absente, scăzute, medii, ridicate).

• Percepția globală a beneficiilor vaccinării: item unic, pe aceeași scală.

• Accesibilitatea vaccinului: scală de 4 itemi care integrează autoeficacitatea, controlul perceput și costurile; fiabilitate excelentă (α ≈ 0,91).

• Cunoștințe despre gripă și vaccinare: test obiectiv de 51 de itemi; fiabilitate bună spre foarte bună (α între 0,85 și 0,94).

• Gist de status quo: măsura unei reprezentări naive conform căreia „dacă mă simt bine, nu este necesar să mă vaccinez”.

• Principii gist de responsabilitate socială: scală de 11 itemi privind valori morale simple, precum „este greșit să îi îmbolnăvești pe alții”; fiabilitate excelentă (α până la 0,96).

• Norme sociale descriptive și injunctive (evaluate separat la tinerii adulți).

• Percepția cantitativă a riscurilor: estimări numerice (0–100%) pentru reacții adverse specifice.

• Numeracy subiectivă și testul de reflecție cognitivă (administrate în eșantionul comunitar).

Rezultate

Rezultate descriptive

Nivelul de cunoștințe corecte a fost modest la tinerii adulți (43%) și mai ridicat la eșantionul comunitar (67%). În ambele grupuri:

• Beneficiile globale ale vaccinării au fost evaluate, în medie, ca medii.

• Riscurile globale au fost percepute ca scăzute.

• Raportul beneficii/riscuri a fost 1,51 la tineri și 1,74 la adulții din comunitate, sub valoarea optimă teoretică de 4.

Corelații

Principalii predictori de tip gist au prezentat corelații puternice cu intențiile și comportamentul de vaccinare:

• Principiile de responsabilitate socială și beneficiile globale au corelat pozitiv (r până la 0,84).

• Gistul de status quo și riscurile globale au corelat negativ (r până la −0,75).

• Numeracy și reflecția cognitivă nu au prezentat corelații semnificative cu intențiile sau comportamentul de vaccinare.

Modele de regresie

Adăugarea predictorilor din teoria fuzzy-trace a dus la creșteri spectaculoase ale varianței explicate:

• Intenții de vaccinare: până la 62% la tineri și 80% la eșantionul comunitar.

• Comportament de vaccinare: până la 37% la tineri și 59% la adulții din comunitate.

Fiecare dintre cei patru predictori principali ai teoriei fuzzy-trace a contribuit independent și semnificativ, chiar după controlul pentru:

• date demografice,

• accesibilitate,

• nivel de cunoștințe,

• norme sociale,

• percepții cantitative ale riscului,

• competențe cognitive analitice.

Valoarea diagnostică a percepțiilor globale

Două întrebări simple – una despre beneficii globale și una despre riscuri globale – au demonstrat o capacitate remarcabilă de identificare a ezitării vaccinale:

• Sensibilitate de până la 93% și specificitate de până la 85% pentru intențiile de vaccinare în eșantionul comunitar.

• Performanțe comparabile cu unele teste de screening clinic.

Concluzii

Acest studiu oferă o schimbare conceptuală majoră în înțelegerea comportamentelor de vaccinare. Deciziile nu sunt ghidate predominant de calcule raționale sau de abilități numerice, ci de:

• reprezentări intuitive, simplificate, de tip „gist”,

• valori morale de bază,

• și modul în care indivizii înțeleg sensul prevenției.

Perceperea beneficiilor vaccinării are un impact mai mare decât perceperea riscurilor, sugerând că mesajele de sănătate publică ar trebui să se concentreze mai mult pe beneficii clare și inteligibile, nu doar pe riscuri. Integrarea unor întrebări simple despre riscuri și beneficii globale în practica clinică ar putea facilita decizia medicală partajată și ar permite intervenții personalizate pentru combaterea ezitării vaccinale.

În ansamblu, cercetarea arată că gândirea intuitivă, nu raționamentul analitic, domină alegerile legate de vaccinare, chiar și în rândul persoanelor educate. Înțelegerea acestor mecanisme este esențială pentru politici de sănătate publică mai eficiente și pentru recâștigarea încrederii în vaccinare.