In Romania, `revolta a coborat din case in strada`

După ce au suportat cu stoicism unul din cele mai dure pachete de măsuri de austeritate din Europa, mii de români au manifestat timp de 15 zile, arătând că s-au săturat. 'Revolta din case a coborât în stradă', spune dramaturgul Mihaela Mihailov, citată de AFP.

Cantonată de obicei în convorbirile zilnice, nemulţumirea faţă de oamenii politici şi austeritate a izbucnit făţiş de această dată, în sloganuri ca 'Vă rugăm să ne scuzaţi, nu producem cât furaţi', 'PDL - USL = aceeaşi mizerie'.

Timp de patru seri, Mihaela, 33 de ani, ale cărei piese se joacă în cele mai importante teatre din România, fiind traduse în franceză, engleză şi germană, a mers în Piaţa Universităţii, loc tradiţional de proteste din centrul Bucureştiului. În piaţă au fost şi alţi oameni de teatru, ca David Schwartz, regizor de 25 de ani, care are piese jucate la Paris şi Budapesta.

Aceşti doi artişti, care au abordat în creaţiile lor discriminarea romilor ('Google ţara mea', 'Eu, subsemnata Alina Şerban'), deviaţiile societăţii de consum ('Cum traversează Barbie criza mondială') sau exproprierile comuniste, consideră că la manifestaţii vin oameni foarte diferiţi. 'A fost o mulţime diferită şi eterogenă, studenţi, pensionari, muncitori, artişti, profesori universitari', spune David. Această spontaneitate, în pofida încercărilor de recuperare a protestelor de către alte forţe, n-a avut nimic comun cu mitingurile opoziţiei sau ale sindicatelor.

David Schwartz apreciază că 'sărăcia şi prăpastia imensă care a apărut între o minoritate foarte avută şi restul populaţiei' constituie una din cauzele principale ale nemulţumirii. 'În plus, românii nu mai pot suporta o anumită retorică autoritară a politicienilor. Aceştia nu au idei sau strategii care să ducă la o dezbatere publică, ci numai lupte personale, sloganuri şi o lipsă totală de acţiune', consideră Mihaela Mihailov.

Ca mulţi manifestanţi, cei doi oameni de teatru, angajaţi totuşi social, nu se simt reprezentaţi de niciun partid. 'Cum să te recunoşti într-un sistem de gândire politică ce se bazează doar pe critica a ceea ce fac sau spun ceilalţi?', adaugă Mihaela.

Deşi numărul manifestanţilor poate părea mic - circa 10.000 în toată ţara în momentele de vârf ale protestului, la o populaţie de 20 de milioane de locuitori -, mobilizarea este totuşi semnificativă pentru România. 'Exerciţiul democraţiei în spaţiul public este doar la început', este de părere David Schwartz, evocând lunga serie de regimuri autoritare, de la monarhie la comunism, până în 1989. Contrar situaţiei din Republica Cehă, unde Vaclav Havel a reuşit să coaguleze în jurul lui o puternică mişcare de disidenţă, în România prea puţini s-au opus deschis regimului, spune Mihaela Mihailov. Manifestanţii n-au fost numeroşi, dar 'constanţi' şi prin aceasta mişcarea a avut forţă.

În această perioadă s-a obţinut revenirea la Ministerul Sănătăţii a respectatului fondator al serviciului de urgenţă, doctorul Raed Arafat, demisia lui forţată fiind picătura care a umplut paharul. Preşedintele Traian Băsescu şi-a recunoscut chiar 'greşeala' de a-l fi tratat pe doctor aşa cum a făcut-o, iar guvernul de centru-dreapta a recunoscut 'o lipsă de dialog'.

Cei doi artişti sunt totuşi optimişti. 'Cred că mai sunt multe lucruri de făcut aici', spune dna Mihailov, în timp ce mii de tineri cu studii superioare au plecat în străinătate. David Schwartz consideră şi el că, 'atâta vreme cât există aşa multe probleme şi nedreptăţi în România, artiştii au de lucru!'.