Îndraznește să trăiești fără timiditate sau fobie socială

©

Autor:

Îndraznește să trăiești fără timiditate sau fobie socială
Advertorial oferit de PsihoUtil
Teama de interacțiuni sociale ce implică evaluări și persoane noi afectează foarte multe persoane și poate parcurge traseul de la timiditate la fobia socială (anxietate socială) sau chiar tulburare de personalitate evitantă.

Aceste probleme pot fi rezolvate la psiholog în cadrul ședințelor de psihoterapie. Din păcate mulți oameni, blocați de diverse prejudecăți și temeri, evită să meargă la psiholog și preferă să apeleze la medicamente, ceaiuri etc. Varianta aceasta este atât de nepotrivită, încât este ca atunci când avem probleme de vedere și în loc să mergem la medicul specialist pentru astfel de situații, adică la oftalmolog, încercăm la cardiolog sau la reumatolog.

Să le abordăm pe rând.

I. Timiditatea

Ce este timiditatea?

Este normal, natural pentru cei mai mulți oameni să se simtă tensionați sau emoționați în anumite circumstanțe sociale. Ca de exemplu, a ține un discurs în fața unui auditoriu, a avea un interviu pentru angajare, o conversație cu o persoană învestită într-o poziție de autoritate, o întâlnire cu o persoană atrăgătoare sau pur și simplu cunoașterea unor persoane noi.

Cum se manifestă timiditatea?

În aceste situații, putem avea diverse simptome, ca de exemplu: transpirație abundentă, înroșirea feței, accelerarea bătăilor inimii, tremuratul vocii etc. Aceste simptome se diminuează treptat pe măsură ce ne acomodăm cu situația respectivă. Astfel că, timiditatea nu ne împiedică să realizăm ceea ce ne propunem.
Oamenii timizi nu se tem intens că ar putea avea un comportament penibil sau că ar putea fi umiliți de către ceilalți. Și chiar dacă se mai întâmplă să evite situațiile sociale, când este nevoie sau își doresc interacțiuni sociale se descurcă fără prea mari probleme.

În concluzie, sunt foarte puțini oameni care să nu se fi confruntat niciodată în viața lor cu simptome de timiditate și, de cele mai multe ori, în urma situațiilor sociale își dau seama că s-au descurcat chiar dacă au avut emoții.

Cum ne tratăm de timiditate?

Iată câteva sugestii pentru diminuarea simptomelor de timiditate, exersarea abilităților de socializare și sporirea încrederii în sine:
  • Reluați-vă hobby-urile care vă faceau plăcere;
  • Luați legătura cu vechii prieteni, sunați câte o persoană săptamânal;
  • Discutați câte puțin cu aceștia pe site-urile de socializare, apreciați-le postările care vă plac;
  • Dați-vă întâlniri cu persoanele care vă sunt pe plac - într-un parc, la cinema sau la restaurant etc.;
  • Înscrieți-vă la diverse cursuri de grup, mergeți în excursii sau făceți-vă abonament la o sală de gimnastică unde puteți întâlni persoane noi;
  • Cereți detalii vânzătorilor despre produsele pe care doriți să le achiziționați;
  • Exercițiul este mama învățăturii, cu timpul veți reuși să comunicați mai ușor.

Dacă vă este greu să faceți singur(ă) această schimbare, apelați cu încredere la câteva ședințe de psihoterapie și dezvoltare personală la cabinet sau online.

II. Fobia  socială

Ce este fobia socială?

Fobia socială este o teamă foarte intensă și irațională față de situațiie sociale în care credem că vom fi evaluați, criticați sau chiar umiliți. Situatiile sociale față de care putem manifesta fobie sunt extrem de diverse. De exemplu, a privi în ochi un simplu trecător pe stradă, a mânca într-un restaurant, a te întâlni cu o persoană de sex opus, a întreba un om necunoscut despre o adresă, a vorbi sincer și deschis cu șeful de la serviciu, a vorbi în fața unui auditoriu etc.

Cum se manifestă?

Când ne confruntăm cu fobie socială încercăm o gamă largă și diversă de simptome, care, uneori, pot lua forma unui atac de panică. Cele mai frecvente manifestări ale fobiei sociale constau în:
  • simptome fizice: înroșirea feței, transpirație excesivă, bătăi accelerate ale inimii, tensiune musculară, mâini reci și umede, senzație de gură uscată, greață, voce tremurată etc.
  • simptome afective: frică intensă de a performa în situații sociale, frică intensă de a fi în preajma unor persoane pe care nu le cunoaștem etc.
  • simptome cognitive: gânduri despre faptul că nu facem față situației, că ceilalți vor observa și vor râde de noi etc.
  • simptome comportamentale: evitarea acelor situații în care am putea fi în centrul atenției, evitarea contactului vizual cu alte persoane etc.

Cum se formează ?

Fobia socială e alimentată de convingerile negative depre noi înșine (ex. “Nu sunt bun de nimic.”, ”Sunt un idiot. “) de standardele de performanță nerealiste (ex. “Trebuie sa fiu perfect.”, ”Nu trebuie să fac nicio greșeală.”), de convingerea că ceilalți sunt foarte critici, (ex. “Oamenii vor sesiza imediat cele mai mici greșeli și vor râde de mine.”).

Aceste convingeri se formează în urma diverselor experiențe sociale și mai ales ca urmare a influenței adulților importanți din viața noastră (ex. “Tata spunea mereu că nu sunt bun de nimic, iar mama, că dacă nu fac un lucru perfect, mai bine să nu-l mai fac deloc.”).

Oamenii cu o anumită vulnerabilitate biologică, cum ar fi un temperament mai sensibil, sunt mai pedispuși la a dezvolta anxietate socială, atunci când nu au parte de un mediu social care să le stimuleze încrederea în sine.

Cum se tratează?

Cel mai eficient se tratează la psiholog prin ședințe de psihoterapie. Psihoterapia cognitiv-comportamentală este foarte eficientă în astfel de afecțiuni, deoarece realizează o intervenție pe mai multe planuri. În acest demers, pacientul este solicitat să se implice activ și nu să rămână în rolul pasiv de om care se lamentează de problemele sale. Această terapie demolează din temelii mitul că la psiholog nu faci altceva decât să vorbești despre problemele tale.

Concret, psihoterapia cognitiv-comportamentală a fobiei sociale are în vedere reducerea semnificativă a anxietății cu care se confruntă pacientul prin intervenția la următoarele niveluri:
  • neurofiziologic: fobia socială activează excesiv sistemul nervos simpatic. Acesta ține organismul într-o stare de alertă, de încordare, ca atunci când urmează să se confrunte cu un mare pericol. Concret, cresc tonusul muscular, tensiunea arterială, ritmul cardio-respirator, se produce vasoconstricție periferică etc. Pentru a elibera omul din această stare de încordare excesivă, se utilizează tehnicile de relaxare, ca de exemplu trainingul autogen Schultz. Clientul este învățat această tehnică , apoi el trebuie să o exerseze în mod constant acasă pentru a deveni o deprindere de relaxare și deconectare voluntară;
  • cognitiv: aici se intervine asupra atenției , gândirii si convingerilor disfuncționale. Omul este învățat să-și controleze atenția astfel încât aceasta să nu se mai focalizeze pe ceea ce simte el în situațiile sociale, pe reacțiile oamenilor la manifestările sale și, în general, pe aspectele negative ale situației, ci, dimpotrivă să se concentreze pe activitatea pe care o are de realizat și pe aspectele pozitive. Gândurile și convingerile disfuncționale sunt corectate prin tehnici de restructurare cognitivă. Pacientul este învățat să-și identifice gândurile și convingerile iraționale, să le analizeze prin prisma logicii și a dovezilor obiective pentru a le stabili gradul de veridicitate. De asemenea, este instruit să găsească altele mai raționale și să înțeleagă că felul în care reacționăm emoțional și comportamental depinde de modul în care gândim și interpretăm situațiile. Aceste tehnici sunt exersate mult pentru a se forma un stil de gândire mai realist și mai funcțional.
  • comportamental: la acest nivel clientul este instruit cum să renunțe la comportamentele de evitare a situațiilor sociale de care se teme și să înțeleagă că singura cale de a scăpa de o frică este să se confrunte cu aceasta. Numai astfel își va da seama că, de cele mai multe ori, pericolul este mult exagerat sau, mai mult, el chiar nu există în realitate.

O metodă utilizată frecvent în aceste situații este desensibilizarea sistematică. Aceasta presupune ca pacientul să învețe bine o tehnică de relaxare și să-și imagineze în cele mai mici detalii, relaxat fiind, scenariul unei situații de care se teme foarte mult și pe care tinde să o evite în mod constant (de ex. să ceară șefului său o mărire de salariu, să vorbească în fața mai multor oameni într-o ședință etc). Prin antrenament, treptat, va reuși să rămână calm și relaxat atunci când își imaginează situația socială de care se teme foarte mult. Așadar, omul se desensibilizează sau scapă de emoția negativă asociată acelei situații, proces denumit și desensibilizarea in vitro. După această etapă urmează desensibilizarea in vivo, adică confruntarea directă cu situațiile care provocau teamă etc.

Fobia socială netratată se cronicizează și își pune amprenta asupra personalității în așa măsură încât putem dezvolta o tulburare de personalitate de tip evitant. În acest caz, simptome precum inhibiția socială, sentimentul de inadecvare și hipersensibilitatea la evaluări negative devin trăsături de personalitate. Această tulburare este mai greu de tratat, deoarece modificarea trăsăturilor de personaliate necesită mai mult timp și o mai puternică determinare din partea pacientului.

În concluzie, toate aceste tulburări au rezolvare și de aceea este bine să apelați cu încredere la psihoterapeut. Abordarea psihoterapeutică nu înseamnă doar a vorbi despre suferințele personale, ci mult mai mult de atât. Implică un aspect proactiv, acțiunea, învățarea și exersarea de tehnici și metode pentru a produce corecturi, modificări și schimbări în structura de personalitate. Presupune formarea de noi deprinderi, schimbarea de atitudini, corectarea gândirii disfuncționale și a convingerilor iraționale, învățarea și exersarea de noi comportamente mai adaptative etc.

Dacă sunteți o persoană foarte ocupată și timpul nu vă permite să ajungeți la cabinet, putem ține ședințele și online prin Skype sau Messenger audio-video.

Fie că veniți la cabinet, fie că alegeți varianta online, vă putem oferi și acesul la o platformă creeată de profesioniști pentru tratarea manifestărilor anxioase. În această platformă veți găsi suport teoretic și mai ales practic pentru sporirea eficienței ședințelor de psihoterapie.

Cabinet de consiliere psihologică, psihoterapie și dezvoltare personala PSIHOUTIL

Psihoterapeut Roxana Pătrașcu                Psihoterapeut Gabriel Pîrvan
Tel.: 0721.349.765                                    Tel.: 0764.443.184
Mail: roxana.patrascu@psihoutil.ro           Mail: gabriel.pirvan@psihoutil.ro

Data actualizare: 14-07-2014 | creare: 21-10-2013 | Vizite: 5371
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

 
 
 
Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.