Infecția cu Klebsiella Pneumoniae

Klebsiella Pneumoniae este o bacterie gram negativă, imobilă si încapsulată, din genul Klebsiella, parte a familiei Enterobacteriaceae. În mod normal, aceasta colonizează mucoasele orofaringiană și gastrointestinala ale omului, fără a produce un proces infecțios. În cazul preluării din mediul înconjurător sau spitalicesc și pătrunderii în organism pe cale aeriană, este capabilă de a genera pneumonie, mai ales in rândul populației diabetice și/sau cu consum excesiv de alcool. În prezent, este considerată a fi cea mai comună cauză de infecții nosocomiale, având o mare rezistență la chimioterapice antibacteriene (antibiotice). [1], [2], [3]

Etiologie

Mijlocul principal prin care Klebsiella Pneumoniae este capabilă să supraviețuiască, să infecteze și să genereze rezistență crescută la tratament, este reprezentat de structura sa. Patogenul se prezintă cu o capsulă polizaharidică, rezistentă la agresiunile din partea sistemului imun al gazdei și la acțiunea chimioterapicelor antibacteriene (antibioticelor). Alături de capsulă, se regăsesc un strat lipopolizaharidic cu rol inflamator și un set de fimbrii cu rol in adeziune, împreună alcătuind factorii de virulență (de acțiune) ai bacteriei. [2]

Rezistența la tratament a survenit în urma alterărilor genomului pe care patogenul le-a suferit in timp, alterări care s-au soldat cu abilitatea lui de a produce beta-lactamaze și carbapenemaze, enzime capabile să distrugă antibioticele de uz larg de tip beta-lactamine și carbapeneme. O ulterioară infectare a unui pacient cu germeni rezistenți va insemna dificultatea (sau chiar imposibilitatea) alegerii unui tratament corespunzător. [1], [2]

Epidemiologie

Klebsiella Pneumoniae se poate găsi la nivel intestinal și nazofaringian fără a cauza vreo problemă gazdei. Totuși, în cazul în care aceasta pătrunde în organism pe cale respiratorie sau părăsește mucoasele obișnuite și își schimbă locația, bacteria devine patogenă, afectând în principal tractul respirator, uneori urinar, și fiind prezentă în torentul sangvin. [2], [3], [4]

Cele două modalități principale prin care se poate produce infectarea sunt reprezentate de transmiterea comunitară (de la om la om) și nosocomială (prin intermediul mâinilor și instrumentelor personalului medical), cea din urmă fiind majoritară. [2], [3], [4]

Fiziopatologie

În exprimarea bolii sunt implicate două procese importante, unul care implică bacteria (patogenitatea), iar cel de-al doilea care implică gazda (sistemul imun al omului).

a) Factori ce țin de patogen:
Acești factori se referă la componentele structurale ale bacteriei care sunt capabile să determine patogenitatea. Astfel, fiecare componenta are rolul său bine definit:

• Capsula polizaharidică - oferă protecție față de sistemul imun al gazdei prin inhibiția componentei C3b a sistemului complement
• Strat lipopolizaharidic - inhibă formarea C5b-C9 din sistemul complement, astfel protejând membrana și prevenind moartea bacteriei
• Fimbrii - rol în adeziune la nivelul celulelor gazdei și declanșare a procesului infecțios [2], [3]

b) Factori ce țin de gazdă:

• Răspunsul imun al gazdei infectate este și el împărțit în funcție de componentele implicate:
• Polimorfonucleare - fagocitează bacteria cu ajutorul enzimei mieloperoxidază, specifică neutrofilelor
• Sistemul complement (mai ales calea lui alternativă, dar și cea principală) - rol bactericid prin acțiunea proteinelor serice [2], [3]

Semne și simptome

Atât în Pneumonia comunitară, cât și în cea nosocomială, ambele cauzate de Klebsiella Pneumoniae, semnele și simptomele sunt asemănătoare. Localizarea este, în general, la nivelul lobilor superiori, dar se poate regăsi și în rest.

a) Simptome:

• Tuse productivă
• Febră
• Durere de tip pleuritic
• Dispnee

b) Semne:

• Spută sangvinolentă, asemănătoare „gemului de coacăze”
• Crepitații
• Creșterea amplitudinii vibrațiilor vocale
• Suflu tubar
• Matitate la percuție [2], [3]

Diagnostic

Pentru confirmarea infecției cu Klebsiella Pneumoniae este necesară corelarea manifestărilor clinice cu cele paraclinice și de laborator. Astfel, în urma unei anamneze amănunțite și a unui examen clinic complet, este necesară efectuarea unei radiografii și/ sau CT toracice pentru confirmarea pneumoniei și evaluarea unor potențiale complicații (de ex: abces). Apoi, se efectuează prelevarea sputei, care demonstrează prezența leziunilor tisulare și existența patogenului. [2], [4]

Tratament

Ușurința cu care se realizează tratamentul depinde de tipul de pneumonie cauzată de Klebsiella Pneumoniae.

• În cazul în care este comunitară, tratamentul antibiotic este posibil și nu este dificil de administrat.
• În cazul în care pneumonia este nosocomială și produsă de bacterii rezistente la antibiotic, tratamentul poate întâmpina dificultăți și este mai greu de realizat, antibiograma fiind esențială pentru identificarea tipului de chimioterapic eficient.

De asemenea, izolarea persoanelor cu tulpini rezistente de Klebsiella Pneumoniae este absolut necesară. [1], [2], [3], [4]