Insuficiența ovariană prematură

Insuficienta ovariana prematura reprezinta pierderea functiei ovarelor inaintea varstei de 40 ani. Astfel, ovarele nu mai produc hormoni (estrogen si progesteron) in cantitati normale, ceea ce poate duce la infertilitate si la alte complicatii.

Insuficienta ovariana prematura este numita si menopauza prematura, desi cele doua afectiuni nu sunt identice si deci nu pot fi suprapuse. Diferenta este aceea ca in cazul menopauzei premature, dispar in totalitate ciclurile menstruale, in timp ce femeile care sufera de insuficienta ovariana prematura pot avea menstre sporadice si pot chiar ramane insarcinate.

Restabilirea nivelului normal de estrogen la femeile cu insuficienta ovariana prematura poate contribui la prevenirea unor complicatii (osteoporoza, de exemplu). In schimb, infertilitatea este dificil de tratat.

Insuficienta ovariana prematura afecteaza una din 1.000 femei cu varste intre 15 si 29 ani.

Semne si simptome

Cel mai frecvent semn al insuficientei ovariene premature consta in intreruperea menstruatiei (amenoree) sau in menstruatii neregulate. Unele paciente cu insuficienta ovariana prematura prezinta cicluri menstruale neregulate timp de cativa ani, in timp ce altele observa absenta menstruatiei dupa o sarcina sau dupa intreruperea tratamentului contraceptiv.

In general, semnele si simptomele sunt asemanatoare celor prezente la instalarea menopauzei:

• bufeuri de caldura
• transpiratii nocturne
• uscaciune vaginala
• iritabilitate sau dificultati de concentrare

Asemanarea survine din faptul ca acestea sunt semnele si simptomele tipice ale deficientei de estrogen.

Cauze si factori de risc

Ovarele stocheaza mii de foliculi imaturi, care contin ovule. La inceputul fiecarui ciclu menstrual, glanda hipofiza secreta un hormon care stimuleaza foliculii - FSH. Sub influenta acestui hormon, un numar mic de foliculi ce contin ovule incep sa se maturizeze, desi de obicei doar un singur folicul ajunge cu adevarat la maturitate.

Foliculii care se maturizeaza produc estrogen. Nivelul crescut de estrogen „anunta” hipofiza ca eliberarea de hormon foliculostimulant (FSH) nu mai este necesara. Daca foliculii nu se maturizeaza si nu elibereaza estrogen in cantitate normala, nivelul de hormon FSH continua sa creasca. Astfel se explica faptul ca femeile cu insuficienta ovariana prematura au un nivel crescut de FSH in sange.

In mod normal, hipofiza elibereaza un alt hormon, numit hormon luteinizant - LH. Acesta determina eliberarea ovulului din folicul (ovulatie). Ovulul este captat de trompele uterine unde poate fi fertilizat de un spermatozoid. In lipsa cresterii nivelului de estrogen, ca urmare a maturizarii foliculilor si urmata de cresterea insemnata a nivelului de hormon luteinizant, ovulatia nu se produce.

Insuficienta ovariana prematura apare atunci cand ovarele nu mai contin foliculi, sau atunci cand acestia nu mai raspund in mod corespunzator la stimularea hormonala si poate avea drept cauze:

• anomalii cromozomiale – unele boli genetice sunt asociate cu insuficienta ovariana prematura, printre care sindromul Turner (lipsa unui cromozom X) si sindromul cromozomului X fragil.
• toxinele – chimioterapia si radioterapia sunt cele mai frecvente cauze ale insuficientei ovariene premature provocate de toxine. Aceste terapii pot afecta materialul genetic al celulelor. Alte toxine precum fumul de tigara, pesticidele si alte substante chimice si unii virusi pot fi responsabile de aparitia insuficientei ovariene.
• bolile autoimume – rar, organismul poate produce anticorpi impotriva tesutului ovarian, afectand foliculii ce contin ovule. Nu se cunosc cauzele acestor boli, dar procesul poate fi initiat de expunerea la un virus.
• Deseori, este dificil de precizat cauza insuficientei ovariene premature. In majoritatea cazurilor, cauza nu este identificata.

Factori de risc

Anumiti factori pot creste riscul de aparitie a insuficientei ovariene premature:

• varsta – riscul de insuficienta ovariana creste odata cu inaintarea in varsta. Incidenta bolii este de 1/ 250 la femeile de 35 ani si de 1/100 la 40 ani.
• antecedentele familiale – istoricul familial pozitiv pentru insuficienta ovariana prematura creste riscul de aparitie a acestei boli. Aproximativ 10% din cazuri sunt ereditare.

Diagnostic

Pentru a diagnostica insuficienta ovariana prematura, medicul va pune intrebari legate de semnele si simptomele prezente, de ciclul menstrual, precum si de terapiilor urmate (chimioterapie sau radioterapie). Majoritatea pacientelor prezinta putine semne ale insuficientei ovariene premature, dar medicul va efectua un examen fizic, inclusiv o examinare pelvica.

Unele teste joaca un rol important in stabilirea unui diagnostic:

• testul de sarcina – este deseori efectuat la femeile de varsta reproductiva pentru a exclude posibilitatea unei sarcini neprevazute
• testul cu FSH (hormonul foliculostimulant). Reamintim ca FSH este un hormon eliberat de glanda hipofiza cu rolul de a stimula cresterea foliculilor ovarieni. Femeile cu insuficienta ovariana prematura prezinta un nivel ridicat de FSH in sange.
• testul cu LH (hormon luteinizant). LH determina eliberarea unui ovul dintr-un folicul ovarian maturizat. La femeile cu insuficienta ovariana prematura, nivelul de LH este mai scazut decat cel de FSH.
• testul cu estradiol. Nivelul seric de estradiol (un tip de estrogen) este de obicei scazut la femeile cu insuficienta ovariana prematura.
• cariotipul – test care examineaza toti cei 46 cromozomi. Unele femei cu insuficienta ovariana prematura pot avea un singur cromozom X si nu doi, cum este normal, sau pot avea alte anomalii cromozomiale.

Complicatii

Infertilitate

Un numar foarte mic de femei cu insuficienta ovariana prematura pot ramane insarcinate si naste copii sanatosi, astfel incat conceptia naturala ramane o posibilitate redusa.

Osteoporoza

Hormonul estrogen contribuie la mentinerea unor oase puternice. Femeile cu un nivel redus de estrogen prezinta un risc crescut de a avea oase fragile si usor de fracturat (osteoporoza).

Boala Addison

Aceasta afectiune apare atunci cand glandele suprarenale nu produc anumiti hormoni in cantitate suficienta pentru a regla functiile corpului. Boala Addison poate fi fatala in lipsa unui tratament adecvat. Unele tipuri de insuficienta ovariana prematura pot fi asociate cu un risc crescut de aparitie a bolii Addison.

Depresie sau anxietate

Riscul de infertilitate, alaturi de alte complicatii asociate cu nivelul scazut de estrogen poate duce la depresie sau anxietate la unele femei.

Insuficienta ovariana prematura - tratament

Tratamentul insuficientei ovariene premature este similar cu cel al complicatiilor asociate cu deficienta de estrogen.

Terapia cu estrogeni

Inlocuirea estrogenului produs in mod normal de ovarele functionale este importanta pentru prevenirea osteoporozei si pentru reducerea simptomelor asociate cu deficienta de estrogen (de exemplu, uscaciunea vaginala sau bufeurile de caldura). Prescrierea de estrogeni poate fi asociata cu cea a unui alt hormon, progesteron, pentru a atinge echilibrul hormonal ce exista in mod normal in organism.

Terapia de substitutie hormonala (TSH) este urmata pana la 50 ani – varsta medie a menopauzei naturale.

Desi terapia de substitutie hormonala a fost asociata cu aparitia unor boli cardiovasculare si cu o incidenta crescuta a cancerului mamar la femeile in varsta, la pacientele tinere cu insuficienta ovariana prematura, beneficiile acestei terapii sunt mai importante decat potentialele riscuri.

Suplimentele de calciu si vitamina D

Luate impreuna, suplimentele de calciu si vitamina D sunt importante pentru mentinerea unor oase puternice si contribuie la prevenirea aparitiei osteoporozei.

Tratamentul infertilitatii

Infertilitatea este o complicatie frecventa a insuficientei ovariene premature.

Din pacate, nu exista un tratament care sa redea fertilitatea femeilor care sufera de aceasta afectiune. Totusi, unele paciente apeleaza la fertilizarea in vitro, o procedura prin care ovulele femeii sunt extrase, fertilizate in laborator si reintroduse apoi in uter. Daca ovulele pacientei nu mai sunt viabile, fertilizarea in vitro prin utilizarea ovulelor unei donatoare reprezinta cea mai buna posibilitate de a obtine o sarcina.