Laptele crud poate ascunde riscul de transmitere a gripei

În Statele Unite, peste 14 milioane de persoane consumă anual lapte crud, călăuzite de convingerea că acesta ar conține mai mulți nutrienți, enzime și probiotice față de laptele pasteurizat, beneficiind astfel sistemul imunitar și tractul gastrointestinal. În ciuda acestor percepții, autoritățile sanitare (FDA și CDC) avertizează că laptele crud poate fi o sursă de bacterii patogene (precum E. coli și Salmonella) și, după cum sugerează un nou studiu, un mediu pentru supraviețuirea virusului gripal. Astfel, consumul de lapte crud poate pune în pericol persoanele vulnerabile, incluzând copii, vârstnici, gravide și cei cu imunitate scăzută.
Studiu de la Universitatea Stanford oferă primele dovezi clare că laptele crud, considerat de unii o alternativă mai „naturală” și mai bogată nutrițional comparativ cu cel pasteurizat, poate prezenta riscuri semnificative de transmitere a virusurilor gripale. Cercetătorii au demonstrat că virusul gripal (tulpina H1N1 PR8) își poate menține capacitatea infectantă în laptele crud refrigerat timp de până la cinci zile. Aceste rezultate apar într-un context în care răspândirea gripei aviare la bovinele producătoare de lapte ridică semne de întrebare cu privire la potențialul unui nou val pandemic.

Mecanisme și constatări-cheie

Cercetătorii au testat viabilitatea și persistența unui virus gripal uman (H1N1 PR8) în lapte crud păstrat la temperaturi obișnuite de refrigerare. Ei au constatat că virusul a rămas infecțios până la cinci zile, putând astfel contamina atât suprafețe, cât și medii din facilitățile de procesare și stocare a laptelui. În plus, ARN-ul viral, deși nu este infecțios, a rămas detectabil în laptele crud cel puțin 57 de zile. Deși ARN-ul singur nu reprezintă un pericol direct pentru sănătate, persistența lui are implicații în monitorizarea virusului prin metode de supraveghere care se bazează pe detectarea materialului genetic.

Prin contrast, pasteurizarea laptelui a eliminat complet infecțiozitatea virusului gripal și a redus semnificativ cantitatea de ARN viral (cu aproximativ 90%), confirmând rolul crucial al acestui proces în siguranța alimentară. Totuși, chiar și după pasteurizare, ARN-ul viral a putut fi detectat o perioadă, indicând necesitatea unor interpretări prudente în monitorizarea mediului și a alimentelor prin tehnici de depistare bazate pe ARN.

Semnificație în contextul epidemiologic actual

Virusurile gripale infectează anual zeci de milioane de persoane și provoacă mii de decese doar în Statele Unite. Modele anterioare, precum gripa porcină, au arătat că aceste virusuri pot trece de la animale la om, provocând epidemii de anvergură. O îngrijorare recentă o reprezintă răspândirea gripei aviare la bovine, care ar putea favoriza introducerea și multiplicarea virusului în lanțul alimentar, inclusiv în produse lactate, dacă nu sunt implementate măsuri sanitare stricte și sisteme de supraveghere adecvate.

Descoperirile cercetătorilor subliniază necesitatea unui control mai atent al laptelui crud și importanța procesului de pasteurizare în protejarea sănătății publice. În același timp, acestea sugerează că monitorizarea mediului, inclusiv a apelor reziduale provenite din ferme, ar putea servi ca instrument de avertizare timpurie pentru depistarea virusurilor zoonotice la animale.

Implicarea în supravegherea epidemiologică

Studiul completează cercetări anterioare care au folosit apele reziduale ca mediu de detecție pentru virusurile gripale în populațiile de bovine. Această abordare „neconvențională” poate oferi autorităților sanitare un instrument de supraveghere extinsă, ușor de aplicat, care să identifice rapid focarele și să inițieze măsuri de prevenție, înainte ca patogenii să se răspândească pe scară largă.

În concluzie, studiul pune în lumină riscurile asociate consumului de lapte crud și evidențiază rolul esențial al pasteurizării în prevenirea transmiterii virusurilor gripale. Totodată, sugerează o necesitate urgentă de a optimiza sistemele de monitorizare, atât pentru a preveni potențiale pandemii, cât și pentru a proteja sănătatea publică prin controlul lanțurilor alimentare și al mediului.

sursa: News Medical