Lvov: in bunkerul groazei, norul asasin pluteste pe cer
Data publicării: 20-07-2007
Stau cu miile la rand pentru o sticla cu apa, cu gura acoperita de o masca. Lvovul, ""the day after"", pare un oras care se pregateste de razboi. De cel mai perfid razboi. Cel impotriva unui inamic silentios si invizibil, o otrava, care te poate ucide in timp ce faci lucrul cel mai firesc din lume: sa respiri. ""Da, mai bine salve de tun, gloante, in fata carora poti incerca sa gasesti un adapost, decat situatia aceasta"", i-a spus Iuri reporterului ziarului La Repubblica, Renato Caprile, in timp ce-si astepta rabdator randul pentru a face provizii.
Din fericire, norul de fosfor galben se afla inca la 50 de km departare, dar este ca si cum ar trebui sa se materializeze dintr-un moment in altul. Desigur acum totul depinde de vant. Viata sau moartea se afla in mana hazardului. In ce directie se va deplasa imensul nor de fosfor galben care de doua zile ameninta vestul Ucrainei? Spre Belarus, Polonia, Romania sau spre Lvov care se afla la o distanta ceva mai mare de 50 km de acel concentrat de otravuri? Si daca va ploua, asa cum din pacate pare posibil, ce se va intampla? Ce prejudicii vor aduce sanatatii miliardele si miliardele de particule toxice eliberate in atmosfera?
Ne aflam oare in fata unui nou Cernobal? Nimeni nu pare in masura sa raspunda. Autoritatile de la Kiev se limiteaza la a minimaliza: se poate bea, respira, manca carne si legume, anunta ele. S-ar spune ca nu s-a intamplat nimic. Pare tragicul ""remake"" al acelui indepartat 1986.
Dar oamenii nu au uitat, nu mai au incredere. Iata de ce ""the day after"", dupa deraierea survenita intre satele Ozhidiv si Zakomarie a trenului de marfa plecat din Kazahstan - si explozia a 400 de tone de fosfor galben plecate in directia Polonia - in regiunea Lvov cei care au putut, bogatii si strainii, si-au facut deja valizele. Dar toti ceilalti - sute de mii de barbati, femei si copii - au ramas aici asteptand si rugandu-se. Inchisi in casa in fata televizoarelor dupa o cursa la supermarket pentru a face o provizie de apa si alimente. In oras, la orele 13,00, joi, 19 iulie, nu se mai gasea nicio sticla de apa minerala sau vreo conserva de ton chiar daca le plateai in aur. ""Sa pleci, dar unde? Pentru ca apoi cand te intorci sa-ti gasesti casa jefuita? Nu, multumesc. Nu am ce face, eu raman. Sper numai ca ne spun adevarul"". Aleksei se grabeste, toti par de altfel sa fie in mare graba. Privesc cerul, care este de un albastru infinit, sperand sa ramana asa. Dar nu este suficient.
Atunci cand, asa cum este cazul de fata, ""killerul"" este invizibil, sa ramai linistit este o stare ce tine de intelepciune sau de inconstienta. Iar celor care nu sunt nici intelepti, nici inconstienti - cei mai multi pe scurt, mai ales cei care au copii - nu le-a mai ramas altceva decat sa ia cu asalt spitalele si clinicile. Un ochi inrosit, un inceput de raceala al copilului li s-a parut primul simptom al unei maladii despre care se stiu putine. Iar acel putin care se stie te ingrozeste pur si simplu: oase si creier distruse complet, necroza ficatului si a rinichilor.
Liuba Kutinovic, medic primar la sectia de pediatrie a celei mai importante structuri spitalicesti din oras, a intampinat mari dificultati pentru a incerca sa linisteasca zeci si zeci de mame si tati cuprinsi de ingrijorare. Dar nu a fost suficient. Informatiile de pe ""front"", din acele sate indepartate, continua sa fie fragmentate si contradictorii. Sa te apropii de locul accidentului este imposibil. Guvernul a defasurat armata.
Nu se poate trece, prin urmare. Trebuie sa te bazezi pe buletinele oficiale. Pe adevarurile de stat intr-o tara in care transparenta nu reuseste sa se impuna. Iata cifrele oficiale: circa o mie de refugiati, mai precis 1093 si circa 70 spitalizati - 19 sunt copii intre 3 si 12 ani - dintre care numai 7 ar fi in stare critica. Toti pompieri, primii care au incercat in zadar sa stinga rugul imens. Dar voci necontrolate vorbesc de morti. Doi, trei, aproximativ zece. Pe cine sa crezi, prin urmare? Pe vicepremierul Aleksandr Kuzmuk, care conduce Comisia de stat de ancheta, care mai intai a alarmat tara spunand: ""ne aflam in fata unui nou Cernobal"", iar apoi si-a dezmintit propria afirmatie in direct, la televiziune, mancand un castravete. ""Totul este in regula, nu exista niciun pericol. Si dupa cum puteti vedea se poate bea si manca orice"". Dar ce le poti spune celor care nu au uitat si se tem de repetarea unui al doilea "holocaust"? Exista o mare dorinta de a crede ca situatia se afla cu adevarat sub control si ca incendiul a fost cu adevarat stapanit. Dar exista intotdeauna celalalt clopotel de alarma. Spumantul impotriva incendiilor ar tine numai mocnite flacarile, apoi odata disparut efectul lui, fosforul ar continua sa explodeze.
Gianluca Sardelli, corespondentul consular al Ambasadei italiene in Ucraina pentru cele sapte regiuni din vest, a comparat aceasta asteptare cu o ruleta ruseasca: ""La Lvov nu putem face altceva decat sa speram ca vantul, ploaia, pistolul pe scurt, sau este descarcat sau il loveste pe altul"".
Pentru a se evita declansarea panicii, conducerea Ministerului pentru Situatii de urgenta a invitat mass-media ""sa nu raspandeasca zvonuri alarmiste, care nu corespund realitatii, despre ipoteza unei poluari extinse a mediului. Numai ca in aceasta partida fara reguli si fara arbitru, Ministerul pentru Protectia mediului a dezmintit declaratiile colegilor si a afirmat ca concentratia de anhidrida fosforica din aerul unor sate din regiunea Lvov - mai ales Angelivka si Lesnoie - este de 3,5 miligrame pe metrul cub, fata de un nivel normal de 0,15 miligrame pe metrul cub. Nivelurile de contaminare din sol si apa nu au fost inca prelevate. Locuitorilor li s-a interzis sa manance carne si legume din gradina.
In ceea ce priveste ipotezele privind cauzele dezastrului, investigatorii sunt de acord mai ales asupra uneia: starea proasta a sinelor de cale ferata si a vagoanelor-cisterna care transportau fosforul, din care s-au scurs 400 de tone. Fosforul galben, folosit la ingrasaminte si explozibili, este considerat o substanta toxica de categoria intai si poate avea efecte letale intr-o concentratie de o zecime de gram. Este usor inflamabil si in contact cu aerul degaja un gaz mortal. Potrivit unor surse medicale care au solicitat anonimatul, peste doua, sau patru zile, cand vor aparea primele simptome, se va putea face un bilant credibil al prejudiciilor aduse oamenilor. Tot asa cum nu se exclude ca in zonele cele mai afectate sa se inregistreze o crestere vertiginoasa a cazurilor de cancer la ficat si la rinichi, in urmatorii cinci pana la zece ani. ROMPRES
Sursa: Rompres,
20-07-2007, Vizualizari 758