Mecanismele neuronale la suporterii echipelor de fotbal în cazul victoriei și al înfrângerii

Studiul realizat în cadrul Clinicii Alemana de Santiago a explorat modul în care identitatea de grup, în special în contextul rivalităților sportive, influențează reacțiile emoționale și neuronale la victoria și înfrângerea echipei favorite. Folosind imagistică prin rezonanță magnetică funcțională, cercetarea examinează activările cerebrale asociate vizionării unor secvențe de goluri ale echipelor rivale sau neimportante, cu accent pe diferențele dintre fanii obișnuiți și cei cu nivel ridicat de fanatism.
Natura socială a oamenilor se exprimă prin identificare de grup, afiliere, favoritism față de membrii propriului grup și bias față de grupurile externe. Aceste procese modelează identitatea colectivă și creează beneficii simbolice, emoționale și sociale. Fotbalul reprezintă un model ideal pentru investigarea acestor mecanisme, deoarece generează implicare intensă, identificare puternică și reacții afective profunde la evenimente competitive.

Nivelurile de atașament față de o echipă variază de la spectatori ocazionali la suporteri fanatici, iar intensitatea acestui atașament poate influența atenția, evaluarea emoțională și răspunsurile cognitive la evenimentele sportive. Teoria identității sociale sugerează că implicarea extremă amplifică favoritismul față de grupul propriu și ostilitatea față de rivali, alimentând reacții emoționale puternice la câștiguri sau pierderi. Cercetările anterioare au arătat că fanatismul poate modifica funcționarea rețelelor neuronale asociate recompensei, mentalizării și controlului cognitiv, iar acest studiu aprofundează aceste mecanisme într-un context de rivalitate directă.

Despre studiu

Participanți

Au fost recrutați prin social media și grupuri de suporteri 61 de bărbați sănătoși cu vârste între 20 și 45 de ani, care se identificau drept suporteri ai echipelor Colo-Colo sau Universidad de Chile. După excluderea unui participant din cauza unor probleme tehnice, analiza finală a inclus 60 de participanți (29 suporteri Colo-Colo și 31 Universidad de Chile).

Participanții au completat scala de fanatism FSFS (13–52 puncte), iar distribuția în eșantion a fost:

38 spectatori (implicare redusă)
19 fani (implicare moderată)
4 fanatici (implicare ridicată)

Pentru analize, scorurile FSFS au fost tratate ca variabile continue pentru a surprinde gradul real de implicare.

Achiziție și parametri RMN

Imaginile structurale au fost obținute printr-o secvență T1 tridimensională cu rezoluție de 1×1×1 mm, iar imaginile funcționale printr-o secvență T2 sensibilă la nivelul de oxigenare a sângelui, cu voxel de 3×3×3 mm și 38 de secțiuni. Nu s-au folosit substanțe de contrast. Participanții au vizionat videoclipurile în timp ce păstrau imobilitatea.

Design experimental

Timp de 26 minute și 40 secunde, participanții au urmărit 63 de secvențe de goluri (20–30 secunde fiecare), acoperind situații în care:

echipa favorită marca împotriva rivalei (fan-rival),
echipa favorită marca împotriva unei echipe neimportante (fan-other),
rivala marca împotriva echipei favorite (rival-fan),
o echipă neimportantă marca împotriva echipei favorite (other-fan).

Din aceste categorii au fost create două contraste centrale:

victorie semnificativă – reacția la goluri împotriva rivalului comparativ cu echipe neimportante;
înfrângere semnificativă – reacția la goluri primite de la rival comparativ cu echipe neimportante.

Aceste contraste nu reflectă rezultatul final al unui meci, ci reacții emoționale punctuale la secvențe de goluri într-un context de rivalitate.

Analize RMNf

Datele au fost preprocesate folosind instrumente standard (corecție mișcare, normalizare, filtrare), incluzând eliminarea artefactelor prin ICA-AROMA. Analiza statistică s-a realizat în două niveluri folosind modele liniare generalizate prin voxeli, iar rezultatele au fost corectate pentru comparații multiple prin teoria câmpurilor aleatorii (Z > 3,1, minim 15 voxeli).

Analize suplimentare pe regiuni de interes

Au fost extrase valorile medii ale activării din:

cortexul cingular anterior dorsal (CCAd),
rețeaua de mentalizare.

Aceste date au fost corelate cu nivelurile de fanatism (FSFS), folosind regresie robustă și corelații Spearman.

Rezultate

Victorie semnificativă

Atunci când echipa preferată marca un gol împotriva rivalei, activările cele mai puternice au apărut în:

ventral striatum,
caudat,
nucleul lentiform,
cortexul prefrontal medial,
cortexul cingular anterior.

Aceste regiuni sunt implicate în recompensă, motivare, învățare prin întărire și procesare socială, sugerând că victoria asupra rivalului activează un circuit neuronal similar cu alte experiențe intense de satisfacție.

Înfrângere semnificativă

Când rivala marca împotriva echipei favorite, au apărut activări în:

rețeaua de mentalizare (precum girusul temporal superior),
cortexul orbitofrontal,
cortexul prefrontal dorsolateral,
juncțiunea frontală inferioară,
cortexul vizual (regiunile V1–V3),
girusul fusiform.

În contrast, activarea a scăzut în rețeaua de saliență - în special CCAd și insula bilaterală - ceea ce sugerează o retragere emoțională sau un mecanism de protecție în fața unui eveniment negativ puternic.

Asocieri cu nivelul de fanatism

Analizele de regiune de interes au arătat:

cu cât fanatismul este mai ridicat, cu atât CCAd se dezactivează mai puternic în timpul înfrângerilor (β = –0,35; r = –0,31);
activarea rețelei de mentalizare este mai mare la cei cu fanatism mai scăzut (β = 0,37; r = 0,29).

Aceste rezultate indică dificultăți crescute de reglare emoțională la fanii cu implicare intensă.

Discuții

Studiul arată că rivalitatea sportivă activează circuite neuronale implicate în recompensă, mentalizare și reglare emoțională. Victoria activează puternic sistemul dopaminergic, în timp ce înfrângerea declanșează procese de mentalizare și scade activarea în rețeaua de saliență. Această combinație poate explica de ce rivalitățile sportive generează reacții emoționale intense.

Fanaticii prezintă dezactivare mai mare a CCAd în fața înfrângerii, aspect ce poate contribui la:

reacții emoționale necontrolate,
agresivitate crescută,
dificultăți de autoreglare.

Rezultatele se aliniază literaturii despre fanatismul politic, religios sau ideologic, dar prezintă și diferențe: în context sportiv, înfrângerea nu amplifică controlul cognitiv, ci poate inhiba circuitele care îl susțin.

Limitările includ absența femeilor, dimensiunea relativ redusă a eșantionului, lipsa controlului asupra unor factori precum consumul de alcool și dependența de jocuri de noroc, precum și posibile limitări legate de definirea regiunilor de interes.

Concluzii

Studiul demonstrează că victoriile și înfrângerile împotriva rivalilor declanșează răspunsuri neuronale distincte:

victoria activează sistemul de recompensă,
înfrângerea activează rețelele de mentalizare și reduce activarea CCAd,
fanaticii prezintă dificultăți crescute de reglare emoțională.

Aceste date pot contribui la dezvoltarea de strategii pentru gestionarea comportamentelor excesive și reducerea violenței în mediile sportive. Cercetări viitoare ar trebui să compare aceste mecanisme cu forme de fanatism politic și religios, să includă femei și să evalueze reacțiile în contexte de meciuri în direct.

Data actualizare: 15-11-2025 | creare: 15-11-2025 | Vizite: 101

Bibliografie

Zamorano, F., et al. (2025). Brain Mechanisms across the Spectrum of Engagement in Football Fans: A Functional Neuroimaging Study. Radiology. doi: 10.1148/radiol.242595. https://pubs.rsna.org/doi/10.1148/radiol.242595

Image by freepik on Freepik

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Intervenția chirurgicală și logopedia îmbunătățesc afazia cronică post-accident vascular cerebral

Într-un studiu multicentric publicat în The BMJ, cercetătorii au investigat eficiența unei noi intervenții chi...

Lovirea mingii cu capul la fotbal poate produce leziuni cerebrale permanente

Un studiu recent prezentat la reuniunea anuală a Societății de Radiologie din America de Nord (RSNA) indică fap...

Ce se întâmplă în organismul tău când nu dormi suficient?

Privarea de somn este o problemă comună a societății actuale, din dorința de a realiza cât mai multe activit�...

Conexiunile timpurii ale creierului oferă indicii despre dezvoltarea emoțională a sugarilor
Menținerea vie a informațiilor irelevante, o posibilă cauză a declinului cognitiv
Creierul persoanelor cu diabet zaharat de tip 2 îmbătrânește mai rapid, conform unui studiu
Relația dintre COVID-19 și boala Alzheimer, insuficient studiată până în prezent

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:

Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.

intră pe forum