Medici in slujba STASI

Cinci procente din medicii est-germani au spionat pentru serviciile secrete est-germane STASI asa cum reiese dintr-un studiu realizat de Camera germana a medicilor, care contine date zdrobitoare legate de activitatea de spion STASI a unora dintre colegii de breasla, scrie revista germana Die Welt.
    Presedintele Camerei federale a medicilor, Joerg Dietrich Hoppe, a calificat comportamentul acestor colegi medici, cu ocazia prezentarii studiului la Berlin, drept "lipsit de etica si nejustificabil", mai ales ca majoritatea medicilor din RDG nu aveau carnet de partid si nici nu s-au lasat atrasi in activitati de spionare a pacientilor.
    Conform studiului, reiese ca acei medici care nu au acceptat colaborarea cu securitatea fostei RDG sau au torpilat-o nu au avut de suferit dezavantaje. Lucrul cel mai suparator este in acest caz faptul ca acei cinci la suta despre care se stie ca au colaborat, au facut-o "fara prea mare ezitare". Avantajul pentru Ministerul sigurantei statului a fost acela ca medicii erau categoria profesionala aflata in contact intens cu viata privata a pacientilor, mai ales cand acesti pacienti erau functionari, sportivi de performanta, soldati, politisti sau chiar medici. Hoppe a cerut acelor medici care si-au denuntat colegii sa iasa in public si sa-si ceara scuze de la victimele lor.
    Studiul a aratat ca 89 la suta din medicii aflati in slujba Ministerului de Interne au fost pusi sa-si spioneze colegii insa numarul celor care au facut cunoscute securitatii si documente ale pacientilor a fost de 28 la suta din totalul acestora.
    Cel mai "dezgustator" caz a fost acela al unui dermatolog cunoscut sub numele de cod "Irina", care a scris in decursul anilor 470 de pagini continand date importante despre 1.000 de pacienti, dintre care un anumit numar a fost calificat de STASI drept "persoane relevante din punct de vedere operativ". Pentru activitatea ei, doctorita primea lunar 200 de marci est-germane.
    Studiul nu contine decat numele de cod ale respectivilor medici colaboratori, lasand acestora decizia de a se autodemasca. Pentru realizarea sa a fost primit sprijinul editurii medicale germane si al ziarului medical german, la baza aflandu-se un proiect de cercetare pornit de institutul Hannah Arendt pentru Cercetrarea Totalitarismului, cu sediul in Dresda.