Molecule bactericide fabricate din veninul viespilor

Un studiu publicat recent propune o nouă descoperire a cercetătorilor americani: o moleculă cu proprietăți antimicrobiene care a fost extrasă din veninul de viespe. Se speră ca această descoperire să poată fi folosită pentru a trata pacienții infectați cu bacterii rezistente la antibiotice.
Cercetarea publicată în jurnalul Proceedings of the National Academy of Sciences a constat în analiza și modificarea unei proteine toxice extrase din viespea coreeană Vespula lewisii. Prin experimentele realizate, cercetătorii au reușit să îi stimuleze proprietățile antibacteriene și în același timp să îi reducă efectele negative asupra omului. Testele realizate pe rozătoare au arătat că moleculele extrase le-au putut proteja de bacteriile cu potențial letal.

Studiul a pornit de la o mică peptidă cunoscută sub numele de mastoparan-L. Aceasta este ingredientul de bază din veninul viespei Vespula lewisii. În general acest venin nu este periculos pentru oameni în momentul în care sunt înțepați de insectă, însă se poate dovedi a fi vătămător. Distruge globulele roșii și poate declanșa o reacție alergică la persoanele sensibile care poate evolua în șoc anafilactic.

Echipa de cercetători a realizat mai multe interogări unei baze de date cu sute de peptide pentru a găsi una cu rol antibacterian. Aceștia au descoperit petapeptidele. În experimentele realizate au înlocuit porțiunea periculoasă pentru om din molecula veninoasă cu aceste petapeptide antibacteriene.

Ulterior, au expus rozătoarele la infecții potențial letale pentru ele, E. coli sau stafilococul auriu. La câteva ore distanță, au injectat noua formulă antibacteriană pe bază de petapeptide și venin de viespe coreeană. Rezultatele au arătat că 80% dintre rozătoare au supraviețuit. Prin comparație, rozătoarele tratate doar cu molecula extrasă din veninul de viespe au avut o rată de supraviețuire mai mică și au avut efecte adverse asociate toxicității veninului. Cercetătorii au spus că soluția propusă de ei are o potență asemănătoare unor antibiotice precum gentamicină sau imipenem.

Administrarea noii molecule omoară bacteriile prin faptul că schimbă structura membranei exterioare a bacteriei, făcând-o mai poroasă; de asemenea, molecula stimulează acțiunea globulelor albe, parte a sistemului imunitar. În același timp, molecula previne supra-funcționarea imunității fapt care, în cazul unor infecții bacteriene, poate duce la probleme grave.

Cercetătorii cred că noua formulă are efecte similare în cazul oamenilor și speră ca viitoarele experimente să demonstreze acest lucru.

sursa: Science Daily