Noi perspective asupra răspunsului imun în urma xenotransplantului renal de la porc la om

Un studiu recent prezentat la ESOT Congress 2025 aduce informații esențiale despre modul în care sistemul imunitar uman reacționează după transplantul renal de la porc. Cercetarea, coordonată de Dr. Valentin Goutaudier în colaborare cu echipe internaționale de la Paris Institute for Transplantation and Organ Regeneration și NYU Langone Transplant Institute, reprezintă un pas major în depășirea provocării centrale a xenotransplantului: respingerea imună.
Xenotransplantul – transplantarea organelor de la animale la om – este considerat o soluție promițătoare la criza globală a lipsei de organe. Totuși, bariera principală rămâne reacția imună rapidă și intensă a organismului uman împotriva țesutului străin. Până în prezent, înțelegerea detaliată a acestui proces era limitată, împiedicând dezvoltarea de terapii eficiente anti-rejecție.

Despre studiutransplant

Prin utilizarea unei tehnologii avansate de imagistică moleculară spațială, cercetătorii au creat cea mai detaliată hartă moleculară a interacțiunilor dintre celulele imune umane și țesutul renal de porc transplantat. Studiul a urmărit dinamica răspunsului imun timp de până la 61 de zile, identificând etape critice ale respingerii și oportunități de intervenție terapeutică.

Principalele descoperiri includ:

• Prezența celulelor imune umane în toate compartimentele de filtrare ale rinichiului de porc încă din primele zile post-transplant.
• Semne moleculare precoce de respingere mediată de anticorpi observate de la ziua 10, cu un vârf în ziua 33.
• Prevalența constantă a macrofagelor și celulelor mieloide în toate etapele, confirmând rolul lor central în mecanismele de respingere.

Rezultate și implicații

Prin aplicarea unui flux bioinformatic sofisticat, echipa a reușit să diferențieze cu precizie celulele structurale porcine de celulele imune umane, obținând informații fără precedent despre modul de infiltrare a sistemului imun. Intervențiile terapeutice țintite administrate în cursul studiului au demonstrat capacitatea de a atenua semnele de respingere, sugerând că există o fereastră critică de tratament între ziua 10 și ziua 33 post-transplant.

Dr. Goutaudier a subliniat: „Prin identificarea comportamentelor specifice ale celulelor imune și expresiilor genice, putem rafina terapiile anti-rejecție și îmbunătăți viabilitatea transplanturilor.”

Perspective și direcții viitoare

Aceste rezultate apar într-un moment crucial, când primele studii clinice în SUA pe pacienți umani vii urmează să înceapă în 2025. Următoarele etape vor include:

• Optimizarea protocoalelor de tratament anti-rejecție personalizat.
• Perfecționarea modificărilor genetice ale donatorilor porci pentru a reduce imunogenicitatea organelor.
• Dezvoltarea instrumentelor de detectare precoce a semnelor de respingere imună.

Prin aceste avansuri, cercetătorii speră să apropie momentul în care rinichii de porc modificați genetic vor putea fi utilizați în transplanturi de rutină.

Concluzii

Acest studiu revoluționar oferă dovezi solide că monitorizarea și intervenția timpurie pot transforma perspectivele transplantului xenogenic. Înțelegerea detaliată a interacțiunilor imune la nivel molecular creează premisele pentru strategii de prevenție a respingerii mai eficiente, contribuind la soluționarea crizei globale de organe.

Totuși, implementarea pe scară largă va necesita demonstrarea constantă a siguranței și eficacității în populații diverse, precum și obținerea aprobărilor de reglementare.