Vaccinarea împotriva virusului varicelo-zosterian reduce cu 20% riscul de demență

Un studiu publicat pe 2 aprilie 2025 în revista Nature, condus de cercetători de la Stanford Medicine, oferă dovezi solide privind asocierea dintre vaccinarea împotriva virusului varicelo-zosterian (responsabil de zona zoster) și o reducere cu 20% a riscului de demență pe parcursul a șapte ani. Analiza s-a bazat pe datele unui program de vaccinare implementat în Țara Galilor și sugerează că acest vaccin ar putea fi una dintre cele mai eficiente intervenții cunoscute în prevenirea demenței.

Context

Demența afectează peste 55 de milioane de persoane la nivel mondial, cu aproximativ 10 milioane de cazuri noi diagnosticate anual. În lipsa unor tratamente eficiente, cercetările recente au început să exploreze posibile conexiuni între infecțiile virale și riscul de demență, ipoteză susținută de asocierile observate între infecțiile herpetice și tulburările neurodegenerative.

Virusul varicelo-zosterian, responsabil de varicelă în copilărie, rămâne latent în celulele nervoase, iar reactivarea sa la vârsta adultă determină apariția zonei zoster. Această reactivare este mai frecventă la persoanele vârstnice sau imunocompromise și poate influența negativ sănătatea sistemului nervos central.

Despre studiu

Cercetarea s-a bazat pe o analiză retrospectivă a dosarelor medicale a peste 280.000 de adulți din Țara Galilor, cu vârste între 71 și 88 de ani, care nu aveau un diagnostic de demență la începutul programului de vaccinare. Implementarea vaccinării împotriva zonei zoster a început în Țara Galilor la 1 septembrie 2013, cu o politică specifică: doar persoanele care împlineau 79 de ani până la acea dată erau eligibile pentru vaccin în următorul an. Cei care împlineau 80 de ani înainte de această dată nu mai erau eligibili niciodată.

Această regulă a creat o oportunitate unică de tip „experiment natural”, care a permis compararea a două grupuri similare din punct de vedere demografic și comportamental, diferențiate doar de eligibilitatea pentru vaccin.

Metodologie

Cercetătorii au analizat:

• Datele de sănătate ale persoanelor eligibile și neeligibile pentru vaccinare.

• Proporția celor vaccinați efectiv (aproximativ 50% dintre cei eligibili).

• Incidența cazurilor noi de demență în următorii 7 ani.

Au fost excluse alte variabile potențial confuzoare (educație, boli cronice, comportamente de prevenție), care s-au dovedit a fi similare între grupuri.

Rezultate

• Incidența zona zoster a fost redusă cu 37% la persoanele vaccinate, conform eficacității cunoscute a vaccinului.

• Riscul de demență a fost cu 20% mai mic la persoanele care au primit vaccinul comparativ cu cele neeligibile.

• Diferența dintre cele două grupuri a devenit vizibilă în decurs de 1,5 ani de la implementarea programului.

Acest efect protector a fost consistent indiferent de metoda de analiză statistică aplicată și a fost mult mai pronunțat la femei, ceea ce ar putea fi explicat prin diferențele de răspuns imun între sexe.

Implicații

Aceste date susțin ipoteza că reactivarea infecțiilor latente, precum virusul varicelo-zosterian, poate contribui la dezvoltarea demenței, iar prevenirea acestora ar putea reduce incidența bolii.

Vaccinul folosit în acest studiu era de tip virus viu atenuat, însă nu mai este disponibil în prezent. Versiunea mai nouă, bazată pe proteine virale, este chiar mai eficientă împotriva zonei zoster, dar nu a fost încă investigată în raport cu riscul de demență.

Concluzii

• Vaccinul împotriva zonei zoster ar putea reprezenta o intervenție preventivă eficientă împotriva demenței.

• Rezultatele oferă un argument puternic pentru extinderea cercetărilor în acest domeniu.

• Următorul pas logic este realizarea unui studiu clinic randomizat controlat, care să confirme relația cauzală.

Potrivit autorului principal, dr. Pascal Geldsetzer, acest tip de intervenție preventivă, fiind sigură și ieftină, ar putea fi implementat rapid dacă efectul se confirmă în alte cohorte.