ROmedic Cabinete medicale Suceava Cabinete Optică medicală Optică medicală Suceava

Cataracta si operatia de facoemulsificare

Cataracta si operatia de facoemulsificare
Autor: Dr. Cristina David - medic primar oftalmolog
Ce este cataracta şi cum se manifestă evoluţia ei?
Această afecţiune care apare cu o incidenţă crescută odată cu înaintarea în vârstă (10% la pacienţii cu vârsta între 60 şi 70 ani şi aproape 20% între 75-85 ani) poate fi vindecată pe cale chirurgicală, redobândindu-se astfel vederea atât de necesară pentru activităţile cotidiene şi pentru calitatea vieţii.
Cataracta constă în opacifierea progresivă a unei lentile transparente din interiorul ochiului, denumită cristalin. Rolul acestuia constă în focalizarea fascicolului de raze luminoase care străbate ochiul pe retină. Cristalinul este situat în spatele irisului şi delimitează polul anterior al ochiului de polul posterior. El este învelit într-o membrană (capsulă) şi este alcătuit din nucleul central înconjurat de mai multe straturi, denumite cortex. Puterea lentilei cristaliniene este variabilă (în jur de 15-20 dioptrii) în funcţie de distanţa faţă de obiectul spre care ne îndreptăm privirea (fenomen denumit acomodaţie). Acest lucru este posibil datorită elasticităţii cristalinului care se bombează atunci când privim obiecte apropiate. Cu vârsta, materialul cristalinian îşi pierde elasticitatea (proces denumit prezbiopie-reducerea vederii de aproape).
Odată cu înaintarea în vârstă, materialul cristalinian suferă modificări structurale şi începe să îşi piardă transparenţa, devenind opac (în general, el capătă o culoare albă care apare în stadiile avansate, vizibilă cu ochiul liber) şi nucleul lui capătă o duritate progresiv mai mare.

Cum pot să ştiu dacă am cataractă?
Un pacient cu cataractă se plânge de reducerea acuităţii vizuale (vedere înceţoşată, contururi şterse), senzaţie de orbire la privirea surselor de lumină strălucitoare, vedere dublă cu un ochi ; în mod caracteristic, pacientul poate citi din nou fără ochelari ( nu este un fenomen de întinerire, ci doar o etapă de tranziţie spre un stadiu mai avansat al cataractei); în ultimul stadiu, opacifierea cristalinului este atât de intensă încât vederea este foarte scăzută, permiţând vederea doar a umbrelor; uneori poate apărea vederea dublă cu ochiul afectat.

Există mai multe metode de tratare a cataractei? Care din ele este cea mai eficientă?
Soluţia terapeutică în cazul cataractei nu o reprezintă recomandarea unor ochelari care eventual pot ameliora doar temporar vederea, nici administrarea unor picături care stopează cataracta (ele nu influenţează opacifierea deja instalată); tratamentul este intervenţia chirurgicală, cu rezultate foarte bune. Instrumentarul chirurgical este foarte fin; intervenţia se efectuează sub microscop (microchirurgie), riscul complicaţiilor intraoperatorii este redus prin utilizarea unor aparate ce funcţionează cu mare precizie; experienţa mondială la momentul de faţă cuprinde milioane de cazuri de cataractă operate.

Când trebuie să mă operez de cataractă?
Recomandarea de intervenţie chirurgicală este individualizată în funcţie de nivelul acuităţii vizuale. Atunci când calitatea vieţii este influenţată şi pacientul nu-şi poate duce la bun sfârşit activităţile cotidiene atunci acest fapt reprezintă un indiciu al necesităţii intervenţiei chirurgicale. Datorită evoluţiei excepţionale a tehnicii de operaţie nu mai este necesar să se aştepte opacifierea totală a cristalinului (aşa numita cataractă matură) pentru a se putea interveni în bune condiţii; dimpotrivă, cu cât se operează mai devreme, cu atât intervenţia este mai uşoară. Dacă pacientul are cataractă la cei doi ochi, se operează întâi ochiul cel mai afectat. Intervalul de timp între cele două intervenţii trebuie să permită chirurgului să se asigure de succesul primei intervenţii.
Dacă se amână mult intervenţia de cataractă pot apărea complicaţii grave generate de degenerarea materialului cristalinian care depăşeşte stadiul de cataractă matură: reacţii inflamatorii importante, creşterea presiunii intraoculare care pot duce în final la pierderea globului ocular.

Dacă am şi alte afecţiuni (degenerescenţă maculară, glaucom sau diabet, boli de inimă etc....) mă pot opera de cataractă?
-trebuie evaluată starea de sănătate (analize de sânge, electrocardiograma, avizul medicului cardiolog) ; afecţiunile cardiovasculare trebuie să fie controlate, stabilizate;
-diabetul zaharat nu reprezintă o contraindicaţie; dimpotrivă, mulţi bolnavi de diabet prezintă cataractă şi necesită operaţie atât pentru a creşte nivelelul vederii pacientului cât şi pentru ca medicul să poata studia retina şi aplica tratamentul laser dacă acesta
este necesar;
-examenul medicul anestezist.

Examenele oftalmologice:
-determinarea nivelului acuităţii vizuale;
-examenul polului anterior al ochiului care diagnostichează cataracta şi apreciază duritatea nucleului;
-examenul fundului de ochi pentru a exclude alte afecţiuni responsabile de scăderea vederii şi care ar influenţa negativ rezultatul operaţiei;
-examenul presiunii intraoculare pentru a exclude glaucomul;
-examenul ecografic pentru diagnosticul leziunilor de la nivelul polului posterior în cazul unor cataracte dense care nu permit vederea structurilor din spatele lor sau pentru calculul puterii implantului-biometrie oculară.

Intervenţia este dureroasă? Care sunt modalităţile de anestezie?
Intervenţia chirurgicală durează între 15 -30 minute. Cel mai des utilizată este anestezia locală (se efectuează o injecţie lângă ochi care determină şi imobilizarea acestuia pe timpul intervenţiei, măsură utilă pentru precizia manevrelor chirugicale); anestezia generală este utilizată rar (la copii, la tineri, la pacienţi cu probleme mentale, tremur al capului); se mai foloseşte şi anestezia cu picături (în cazul operaţiilor moderne care sunt rapide şi ating foarte puţin structurile oculare) doar în cazul pacienţilor cooperanţi deoarece aceştia nu trebuie să mişte ochiul în timpul operaţiei.

Sunt mai multe tipuri de extragere a cristalinului?
-extragerea în totalitate a cristalinului (denumită intracapsulară deoarece capsula rămâne intactă); incizia trebuie să fie foarte mare, deschizându-se aproape jumătate din circumferinţa ochiului pentru ca să încapă diametrul cristalinului, riscul complicaţiilor este ridicat; după operaţie, pacientul trebuia să poarte ochelari cu lentile de circa +10 dioptrii foarte puternice, groase, inestetice şi incomode; acest tip de intervenţie chirurgicală se recomandă în prezent rarisim;
-extragerea extracapsulară (se elimină conţinutul cataractat printr-o deschidere a capsulei cristalinului); intervenţia este mai dificilă, necesită un instrumentar mai
sofisticat; ochiul se deschide pe 8-10mm; capsula se desface în centru şi prin exprimare manuală sau utilizarea presiunii unor lichide se scoate porţiunea
centrală (nucleul înconjurat de material cortical); există tehnici moderne prin care se încearcă micşorarea lungimii inciziei la 6-8mm; reabilitarea vederii se face introducând în interiorul sacului capsular golit o lentilă din plastic cu puterea de circa 20 dioptrii;
-emulsificarea cristalinului prin utilizarea ultrasunetelor (facoemulsificare) care necesită o incizie mult mai mică, sub 4mm; se deschide capsula cristalinului, la fel ca în metoda extracapsulară, dar materialul cristalinian durificat este lichefiat şi aspirat prin introducerea unui instrument în sacul capsular; reabilitarea vederii se realiza prin introducerea unui implant de cristalin care se poate plia şi introduce prin incizia mică.

Care sunt avantajele majore ale operaţiei de cataractă prin facoemulsificare?
Marele avantaj al operaţiei de emulsificare cu ultrasunetele îl reprezintă dimensiunile mult mai mici ale inciziei; reabilitarea vizuală după operaţie este mult mai rapidă (unii pacienţi pot să conducă maşina a doua zi) spre deosebire de cazul extragerii extracapsulare când vor trece 4-6 săptămâni până la stabilizarea vederii; lipsesc restricţiile care se impun pacientului în cazul operaţiei de extragere extracapsulară (acesta este împiedicat să se aplece şi să ridice obiecte grele de teamă că operaţia să nu se deschidă); în multe cazuri, nu se mai pun suturi la nivelul inciziei şi astfel pacientul se simte mai confortabil şi nu trebuie să suporte o altă şedinţă de scoatere a firelor.
Avantajele operaţiei moderne cu ultrasunete în ambulator sunt următoarele:
 Reducerea timpului operator
 Complicaţii reduse intra şi postoperator
 Recuperare vizuală rapidă
 Siguranţa operaţiei şi posibilitatea efectuării ei fără internare


Puterea implantului este fixă sau este stabilită cu precizie în funcţie de necesităţile vizuale ale fiecărui pacient?
Puterea implantului de cristalin necesar fiecărui pacient pentru a vedea cu claritate se poate calcula cu precizie prin determinarea lungimii globului ocular cu ultrasunetele. Metoda se numeşte biometrie oculară. Se poate calcula puterea implantului dacă pacientul vrea să vadă mai bine la distanţă sau la aproape sau se urmăreşte ochiul operat să aibă aceleaşi dioptrii ca ochiul sănătos. O nouă generaţie de implante sunt acelea care corectează simultan vederea de departe şi de aproape, denumite implante multifocale, înlăturând astfel complet nevoia de ochelari la ochiul operat.

Urmărirea postoperatorie
Sau: La ce să mă aştept după operaţie?
După operaţia cu ultrasunetele, pacientul trebuie revăzut în prima zi postoperator, după o săptămână şi apoi după încă o lună. Se recomandă un tratament postoperator cu picături. După ce vederea s-a stabilizat, dacă este nevoie, se recomandă ochelari pentru citit sau pentru distanţă.

Rezultate şi complicaţii
Rezultatele operaţiei de cataractă sunt foarte bune; după perioada de stabilizare şi vindecare a plăgii operatorii care durează circa 6 săptămâni în cazul extracapsularei şi mult mai puţin prin metoda de facoemulsificare, peste 90% din cei operaţi văd bine.
Incidenţa complicaţiilor importante este foarte scăzută (sub 2%), cea mai de temut fiind dezlipirea de retină care apare mai des la pacienţii cu miopii medii şi mari.
Cel mai frecvent, apare însă aşa numita cataractă reziduală (20-30% la 5 ani) caracterizată prin opacifierea progresivă a capsulei restante care este suportul implantului şi care poate influenţa rezultatul vizual. În cazul în care se produce această complicaţie, se aplică impacte laser care rup capsula posterioară în centru, eliberând axul vizual.
Se poate afirma privind în urmă la rezultatele operaţiilor efectuate în ultimile decenii că acuităţile vizuale obţinute sunt foarte bune în condiţiile în care se utilizează implantul de cristalin cu putere calculată corect. Foarte rar, s-au observat reacţii toxice la componentele implantului, acesta fiind "garantat" pentru o perioadă mare de timp (se implantează şi la copii cu vârsta de un an care au cataractă congenitală). Noile tendinţe în operaţia de facoemulsificare sunt spre microincizii de 2mm; se creează implante subţiri care se pot introduce prin asemenea incizii. Astfel, creşte siguranţa şi precizia operaţiei de cataractă care nu ar trebui să mai reprezinte nici la noi în ţară un motiv de cecitate la persoanele în vârstă care refuză să se opereze din diverse raţiuni.
Progresele înregistrate în străinătate sunt mari şi, inclusiv din acest motiv, noi ar trebui să ne aliniem
 
Programare