Pericole potențiale ale transplantului de microbiotă fecală: dovezi dintr-un studiu „omnibus” în mice și mostre umane

Un studiu publicat în iunie 2025 în revista Cell de către cercetătorii de la Universitatea din Chicago atrage atenția asupra riscurilor neașteptate asociate transplantului de microbiotă fecală. Deși această procedură a fost promovată ca o soluție pentru multiple afecțiuni — de la boli inflamatorii intestinale până la tulburări metabolice sau neuropsihiatrice —, noile date sugerează că introducerea microbilor din colon în alte regiuni ale intestinului poate avea efecte adverse de durată.

Context

Transplantul de microbiotă fecală (FMT) presupune transferul bacteriilor din scaunul unei persoane sănătoase către un pacient, în scopul refacerii echilibrului microbian intestinal. Deși aprobat oficial doar pentru tratarea infecțiilor recurente cu Clostridioides difficile, FMT a fost testat și aplicat experimental pentru o gamă largă de afecțiuni, inclusiv obezitate, diabet zaharat de tip 2 și autism.

Totuși, intestinul uman nu este un mediu uniform. Acesta conține regiuni distincte — duoden, jejun, ileon, cec, colon — fiecare având propriul ecosistem microbian specializat. Prin urmare, introducerea unor microbi colonici în regiuni în care aceștia nu apar în mod natural ar putea perturba grav echilibrul local și interacțiunile gazdă-microbi.

Despre studiul actual

Cercetătorii au realizat o serie de experimente pe șoareci, testați timp de trei luni după realizarea unor transplanturi diferite:

• Transplant jejunal: microbi colectați din jejun (prima porțiune a intestinului subțire).

• Transplant clasic FMT: microbi colectați din materiile fecale (provenind din colon).

• Transplant cecal: microbi prelevați din cec, o regiune de tranziție între intestinul subțire și cel gros.

Toți șoarecii au fost tratați cu antibiotice anterior transplantului, pentru a permite noii microbi să colonizeze tractul digestiv fără competiție. Ulterior, cercetătorii au observat că microorganismele transplantate s-au instalat nu doar în regiunea lor specifică, ci în întregul intestin. Acest fenomen de „migrare” a creat mismaturi regionale care au persistat timp de cel puțin trei luni după o singură intervenție.

Studiul a fost extins și la mostre de țesut uman, obținute de la pacienți care primiseră transplanturi microbiene prin endoscopie, confirmând astfel că efectele observate la șoareci sunt relevante și pentru oameni.

Rezultate

Colonizare extinsă și durabilă

Microbii proveniți din colon s-au stabilit în mod persistent în jejun și ileon, regiuni în care în mod normal nu se regăsesc. În plus, colonizarea nu a fost tranzitorie, ci a durat săptămâni sau luni, ceea ce arată că acești microbi pot influența profund mediul intestinal gazdă.

Schimbări metabolice și imunologice

Transplanturile au provocat modificări importante în profilul metabolic și genetic al gazdei. În special, s-au observat:

• Alterări ale expresiei genelor din ficat asociate cu funcții imune.

• Schimbări în compoziția metaboliților produși local în intestin.

• Modificări ale comportamentului alimentar, ale nivelului de activitate și ale consumului energetic la șoareci.

Remodelare tisulară indusă de microbi

Cea mai surprinzătoare constatare a fost capacitatea microbilor de a „terraforma” mediul intestinal, adică de a remodela expresia genică și proteică a epiteliului intestinal astfel încât să se asemene cu regiunea de unde proveneau microbii respectivi. Practic, bacteriile își transformau mediul gazdă pentru a-l face mai favorabil propriei supraviețuiri.

Citatul autorului principal subliniază ideea: „Este ca și cum acești microbi își reingineriază mediul pentru a se adapta mai bine”.

Concluzii și implicații clinice

Autorii studiului avertizează că folosirea FMT în afecțiuni diverse trebuie abordată cu precauție și discernământ, deoarece transplantul de microbi „nepotriviți” într-un mediu neadecvat poate provoca efecte off-target persistente asupra metabolismului, comportamentului și imunității gazdei.

Ca alternativă, cercetătorii propun conceptul de „omni-microbial transplant” (OMT) – o strategie prin care se transplantează microorganisme din toate regiunile intestinale, pentru a recrea un ecosistem complet și echilibrat. Acest tip de transplant ar putea fi administrat oral (sub formă de capsule) sau prin endoscopie, și s-ar baza pe principiul competitivității naturale a microbilor regionali pentru a se stabili acolo unde aparțin.

„Dacă există un spațiu liber, ceva îl va umple. Dar microbii care aparțin acelui loc sunt mai bine adaptați, deci vor câștiga competiția în mod natural”, explică cercetătorii.

Studiile viitoare vor explora posibilitatea de a restabili identitatea tisulară după aceste transplanturi și de a inversa efectele adverse. Prin utilizarea tehnicilor de secvențiere unicelulară și metabolomică, se va putea înțelege mai bine cum interacționează microbii cu fiecare regiune intestinală.

Concluzie

Deși transplantul de microbiotă fecală rămâne o intervenție promițătoare în gastroenterologie și dincolo de aceasta, noua cercetare aduce o perspectivă critică asupra aplicării sale nediferențiate. În locul unei abordări uniforme, viitorul ar putea aparține transplanturilor ecologic corecte, orientate pe regiuni, menite să restaureze un echilibru complex și dinamic al microbiotei intestinale umane.