Piercingul lingual și implicațiile asupra sănătății orale

În septembrie 2025, revista Clinics and Practice a publicat un articol de tip revizuire narativă în care au fost analizate implicațiile clinice ale piercingurilor linguale asupra sănătății orale. Studiul a urmărit să sintetizeze datele existente din literatura științifică și să ofere o imagine de ansamblu asupra riscurilor și complicațiilor asociate acestei practici tot mai răspândite.

Context

Practica piercingului corporal s-a extins considerabil în ultimele decenii în societățile occidentale, incluzând zone precum urechea, buzele, sprâncenele, nasul, sfârcurile, zonele intime și limba. În cazul piercingului oral, cele mai frecvent vizate regiuni sunt limba, frenul labial sau lingual, buza și chiar uvula. Popularitatea piercingului lingual este deosebit de mare la adolescenți și tineri, fiind adesea perceput drept un simbol cultural sau estetic. Totuși, literatura medicală a atras atenția asupra riscurilor asociate, inclusiv infecții locale și sistemice, modificări dentare și periodontale, dar și posibile complicații severe precum endocardita infecțioasă.

Despre studiul actual

Autorii au realizat o căutare sistematică în bazele de date Web of Science, Scopus, PubMed și Google Scholar pentru articole publicate între ianuarie 1990 și martie 2025. Au fost incluse exclusiv studii peer-reviewed, sub formă de rapoarte de caz, studii observaționale și articole de revizuire care analizau în mod explicit consecințele piercingului lingual asupra sănătății orale.

• Rezultatele căutării: 257 de articole identificate

• Studii selectate: 19 publicații (5 revizuiri și 14 rapoarte clinice/cazuri)

Au fost descrise mai multe tipuri de piercinguri linguale:

• vertical (barbell central),

• inel central,

• dublu midline,

• orizontal (prin vârful limbii),

• dublu lateral (două piercinguri paralele pe margini),

• multiple (≥2, dispuse simetric sau în linie).

Rezultate

Analiza a evidențiat o gamă largă de complicații și efecte secundare, atât locale, cât și sistemice:

• Complicații locale frecvente:

  • durere, inflamație și sângerare postprocedurală;

  • leziuni traumatice, ulcerații și hiperplazie fibroasă (raportată la până la 1 din 3 cazuri), uneori cu înglobarea completă a bijuteriei;

  • fracturi dentare, fisuri de smalț, recesiuni gingivale și modificări parodontale;

  • modificări ale microflorei orale și ale compoziției salivei.

• Infecții:

  • locale (abcese, inflamații recurente);

  • sistemice rare, dar grave: endocardită infecțioasă, septicemii.

• Riscuri de transmitere virală:

  • HIV, virusurile hepatitice B și C, virusul herpes simplex și virusul Epstein-Barr, prin instrumente contaminate sau expunere la sânge.

• Alte cazuri clinice raportate:

  • nodul de 15 mm pe linia mediană a limbii, persistent la 2 ani după îndepărtarea piercingului;

  • infecții complicate care au dus la cicatrizări și chiar la bifurcarea limbii;

  • particule metalice corozive rămase în țesut chiar și după vindecare, înconjurate de celule inflamatorii.

Concluzii

Revizuirea subliniază că, deși piercingurile linguale sunt tot mai populare, acestea reprezintă un factor de risc semnificativ pentru sănătatea orală. Cele mai frecvente probleme sunt durerea, inflamația, leziunile dentare și recesiunea gingivală, însă există și riscuri rare, dar severe, precum endocardita infecțioasă sau leziunile nervoase.

Totuși, baza de dovezi rămâne limitată, întrucât majoritatea datelor provin din rapoarte de caz și serii clinice mici, iar studiul actual nu a inclus o evaluare formală a calității metodologice a articolelor analizate. Prin urmare, concluziile trebuie interpretate cu prudență.