Preferințele alimentare și riscul de astm la copii

Un studiu transversal realizat pe elevi de clasa întâi din Shanghai, China, a investigat legătura dintre preferințele alimentare și riscul de astm la copii. Cercetarea, desfășurată pe un eșantion reprezentativ al acestei populații, a arătat că anumite obiceiuri alimentare – în special consumul de alimente murate și afumate – se asociază cu o probabilitate crescută de astm, în timp ce alte preferințe, precum consumul de fructe de mare, pot avea un rol protector.

Context

Astmul reprezintă una dintre cele mai frecvente boli respiratorii cronice la copii, caracterizată prin obstrucție intermitentă a fluxului de aer și simptome precum wheezing, tuse, senzație de apăsare toracică și dificultăți de respirație. La nivel global, în anul 2021, au fost raportate aproximativ 95,7 milioane de cazuri de astm la copii, conform studiului Global Burden of Disease, cu o prevalență standardizată pe vârstă de 4757,84 la 100.000 de persoane.

În China, prevalența astmului infantil a crescut semnificativ în ultimele decenii. În 1990, aceasta era de 0,98%, crescând la 1,97% în 2000 și la 3,02% în 2010. Studii mai recente au semnalat rate chiar mai ridicate – de exemplu, o cercetare din 2021 a raportat o prevalență de 14,6% în rândul copiilor de vârstă preșcolară. Această evoluție reflectă o problemă de sănătate publică în creștere, cu impact semnificativ asupra calității vieții și asupra sistemului de sănătate pediatric.

Dezvoltarea astmului este multifactorială, implicând predispoziții genetice și factori de mediu, printre care alimentația joacă un rol tot mai clar conturat. Studiile epidemiologice au arătat că o dietă de tip „occidental”, bogată în alimente procesate, zaharuri adăugate și acizi grași omega-6, se asociază cu o prevalență crescută a astmului, în timp ce un model alimentar de tip mediteranean, cu caracter antiinflamator, are efect protector. Totuși, mecanismele și interacțiunile exacte rămân insuficient înțelese, ceea ce justifică investigații suplimentare.

Despre studiu

Studiul a inclus copii din clasa întâi (vârsta 6–7 ani) din districtul Minghang, o zonă aflată la granița urban-suburbană a Shanghaiului, cu o populație socio-economică și demografică diversă.

• Prevalența astmului în eșantion a fost de 4,66%, mai mică decât prevalența cumulată raportată în Shanghai în 2013 pentru copiii de 0–14 ani (7,57%) și mai mică decât prevalența actuală pe doi ani (5,73%). Diferențele se pot explica prin variații metodologice (diagnostic bazat pe raportarea părinților vs. diagnostic medical), prin grupul de vârstă mai restrâns, dar și prin specificul socio-demografic al zonei studiate.

• Distribuția pe sexe a arătat o prevalență mai mare la băieți decât la fete, cu un raport de 2,35:1, aspect consistent cu literatura anterioară. Această diferență a fost atribuită unor factori hormonali, anatomici și comportamentali.

• Metoda de colectare a datelor: informațiile privind astmul și preferințele alimentare au fost obținute prin chestionare completate de părinți, ceea ce implică posibile erori de raportare și bias de memorie.

Rezultate și discuție

Analiza a evidențiat asocieri semnificative între anumite preferințe alimentare și riscul de astm:

• Alimente murate și afumate: consumul acestora s-a asociat cu o creștere a riscului de astm. Mecanismele biologice propuse includ:

  • transformarea nitraților în compuși N-nitroso, care generează stres oxidativ și reduc glutationul;

  • prezența hidrocarburilor aromatice policiclice (ex. benzo[a]piren) ce activează căi inflamatorii Th2;

  • formarea de produse finale de glicare avansată, care alterează bariera epitelială a căilor respiratorii;

  • aportul crescut de sare, care poate accentua bronhoconstricția prin activarea canalelor epiteliale de sodiu și reducerea acizilor grași cu lanț scurt derivați din microbiom.

• Alimente prăjite: asocierea a fost semnificativă doar la fete, dar cu un interval de încredere larg, ceea ce indică incertitudine și necesitatea confirmării prin studii mai ample. Se presupune că diferențele de răspuns pot fi explicate de factori hormonali și metabolici, inclusiv rolul estrogenului în inflamația indusă de diete bogate în grăsimi.

• Fructe de mare: preferința pentru acest tip de aliment a fost asociată cu un risc mai scăzut de astm la copiii cu greutate normală. Efectul protector ar putea fi explicat prin acizii grași omega-3, care reduc mediatori proinflamatori, și prin aportul de vitamina D, ce susține toleranța imună prin diferențierea celulelor T reglatoare.

Limitări

Autorii au subliniat câteva limite metodologice:

• caracterul transversal al studiului nu permite stabilirea unui raport cauză-efect;

• eșantionul limitat la o singură zonă din Shanghai reduce generalizabilitatea rezultatelor;

• dependența de raportările părinților poate introduce bias;

• lipsa unei măsurători cantitative a consumului alimentar nu permite analiza relațiilor doză-răspuns;

• datele fiind colectate acum un deceniu, pot ridica probleme de actualitate, deși mecanismele biologice identificate rămân relevante.

Concluzii

Studiul sugerează că anumite obiceiuri alimentare – precum consumul frecvent de alimente murate și afumate – cresc riscul de astm la copii, în timp ce preferința pentru fructe de mare poate avea un efect protector, mai ales la copiii cu greutate normală. Rezultatele susțin necesitatea unor intervenții nutriționale țintite în prevenția și managementul astmului infantil, dar confirmarea acestora necesită studii prospective, cu evaluări dietetice standardizate și analize mecanistice aprofundate.