Studii Medicale — Pneumologie

Revizuirea analizează impactul prognostic și conduita terapeutică la pacienții cu hipertensiune pulmonară arterială și boală renală cronică, evidențiind necesitatea unei abordări multidisciplinare.

Studiu ecologic pe 51.580 cazuri arată o corelație puternică (ρ=0,928) între incendiile de vegetație, vârfurile de PM2.5 și creșterea incidenței adenocarcinomului pulmonar în São Paulo (2000-2023).

Studiu prospectiv pe 101 adolescenți cu tuberculoză vindecată din Lima (vs 101 controale): funcție respiratorie redusă, capacitate de efort diminuată și simptome cronice (tuse, dispnee, wheezing) persistă la 24 de luni de la finalizarea tratamentului, confirmând că vindecarea bacteriologică nu însea

Meta-analiza confirmă utilitatea biomarkerului KL-6 și a ecografiei pulmonare ca instrumente de triaj pentru diagnosticul precoce al bolii pulmonare interstițiale în poliartrita reumatoidă.

Studiul arată că inițierea precoce a mepolizumabului (primele 30 zile) în EGPA reduce semnificativ expunerea cumulativă la glucocorticoizi comparativ cu inițierea tardivă, pe o perioadă de 12 luni.

Temperatura aerului influențează semnificativ alergiile pediatrice: crește riscul de rinită și astm, dar reduce dermatita atopică, depășind impactul poluanților atmosferici în climatul subtropical.

Studiul prospectiv pe 200 de copii sub 5 ani demonstrează că procalcitonina serică prezice mortalitatea prin pneumonie cu o acuratețe (AUC) de 0,946, fiind un marker superior celor convenționale.

Studiu retrospectiv pe 113 copii cu hipertensiune pulmonară supuși ECMO: mortalitate 41%, cu ECPR și sindromul pulmonar vascular (PVS) identificate drept factori de risc independenți majori.

Obezitatea este o cauză și un factor agravant al astmului pe întreg spectrul inflamației de tip 2; scăderea în greutate este o trăsătură tratabilă esențială pentru controlul bolii.

Meta-analiză pe 4 studii randomizate (954 pacienți) evaluând depemokimab, anticorp anti-IL-5 cu administrare la 6 luni, în astmul eozinofilic sever. Medicamentul reduce semnificativ exacerbările severe, dar nu ameliorează controlul simptomelor sau calitatea vieții față de placebo.

Studiu randomizat dublu-orb (50 pacienți, 8 săptămâni): suplimentarea cu probiotice în BPOC ușoară-moderată reduce semnificativ IL-6 și îmbunătățește scorurile CAT și mMRC față de placebo. Fără modificări spirometrice semnificative. Susține rolul axei intestin-plămân în inflamația din BPOC.

Protocol RCT cu 3 brațe din Thailanda (330 pacienți) testează dacă ajustarea activă a tehnicii de compresie toracică pentru a menține EtCO₂ în intervalul 20–35 mmHg îmbunătățește rata de recuperare a circulației spontane și supraviețuirea la 30 de zile față de managementul standard în stopul cardiac

Revizuire care sintetizează dovezile pentru rolul mediului microbian timpuriu în apariția astmului la copii. Comunitățile cu expunere intensă la microbi (fermieri europeni, Amish) au rate mult mai mici de astm. Pierderea diversității microbiene ambientale este propusă ca factor primar al epidemiei g

Revizie din Current Opinion in Pulmonary Medicine (2026) actualizează managementul hipertensiunii pulmonare arteriale în scleroza sistemică: afectează 8-12% din pacienți și este principala cauză de deces. Algoritmul DETECT permite depistare precoce, terapia combinată inițială ERA plus inhibitor PDE-

Studiu transcriptomic (Journal of Hypertension, 2026) care identifică FZD7 și NFE2 ca gene-hub legate de feroptoză în hipertensiunea arterială pulmonară. Validate în 2 modele animale PAH, genele indică că monocitele și neutrofilele sunt actori cheie în patogeneză și deschid noi perspective pentru te