Prevalenta bolii cronice de rinichi, in crestere

Boala cronică de rinichi, diabetul şi bolile cardiovasculare sunt principalii factori implicaţi în reducerea semnificativă a speranţei de viaţă a populaţiei, iar specialiştii estimează că diabetul determină o creştere de aproximativ 12 ori a riscului de boală cronică de rinichi în stadiul terminal, în condiţiile în care prevalenţa bolii cronice de rinichi în populaţia generală atinge valori între 11-15% şi este în creştere.
Ziua Mondială a Rinichiului, marcată anual la 10 martie, constituie un motiv de a trage un semnal de alarmă asupra pericolului reprezentat de boala cronică de rinichi în rândul populaţiei, precum şi asupra asocierii dintre această afecţiune, bolile cardiovasculare şi diabet, care reprezintă o ameninţare pentru sănătatea publică, reducând semnificativ speranţa de viaţă a populaţiei, a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, conf. dr. Adalbert Schiller, preşedintele Societăţii Române de Nefrologie.
Prin relaţia complexă de cauzalitate dintre boala cronică de rinichi şi boala cardiovasculară, fiecare dintre ele poate reprezenta factori de risc, de cauză sau de complicaţie a celeilalte.
'Boala cronică de rinichi este un concept epidemiologic similar cu boala cardiovasculară, care a fost elaborat cu scopul abordării preventive a patologiei renale, similar cu prevenţia din boala cardiovasculară. Importanţa bolii cronice de rinichi ca factor de risc pentru bolile cardiovasculare este scoasă în evidenţă şi de moto-ul Zilei Mondiale a Rinichiului din 2011 - 'Protejează-ţi rinichii, salvează-ţi inima!' . Prevalenţa bolilor cardiovasculare în creştere, amplificarea riscului cardiovascular de către boala cronică de rinichi, costurile mari ale tratamentului bolnavilor cu această boală în fază terminală au dus la concluzia că în prezent aceasta reprezintă o problemă majoră de sănătate publică', a spus conf. dr. Adalbert Schiller.
Pacienţii cu macroalbuminurie au risc mai mare de deces cardiovascular, de aceea ei sunt candidaţi prioritari pentru intervenţii terapeutice de reducere a riscului cardiovascular şi tratament renoprotectiv.
Conf. dr. Adalbert Schiller a subliniat necesitatea prevenţiei care este mai puţin costisitoare. Specialistul a accentuat faptul că între factorii de risc se află hipertensiunea şi diabetul, care în timp generează leziuni renale.
Prof. dr. Radu Lichiardopol, preşedintele Societăţii Române de Diabet, a făcut referire la faptul că boala cronică de rinichi este frecvent întâlnită la persoanele diabetice şi a arătat că în cazul bolii renale diabetice se elimină albumină în cantitate crescută, afectând între 20 şi 40% dintre pacienţi.
Registrul român de boli de diabet evidenţiază că dintre cele 1.300.000 de persoane afectate, 600.000 sunt cunoscute ca persoane cu diabet şi cu afectare renală şi doar 1.800 de pacienţi sunt în programul de dializă.
Pe lângă factori precum hipertensiunea se mai află şi factori genetici.
'De obicei, boala evoluează lent, fără dureri, şi se manifestă abia după zece ani de la debutul diabetului. Sunt două elemente importante în diagnosticarea bolii renale diabetice - determinarea albuminei şi a aportului între albumină şi creatinină', a explicat prof. dr. Lichiardopol.
Acesta a subliniat importanţa depistării precoce a bolii renale cronice, adăugând că în cazul bolnavilor diabetici, obligatoriu trebuie să se facă un screening anual.
"Cel mai important lucru rămâne prevenţia. Acest lucru se face prin optimizarea stilului de viaţă şi identificarea persoanelor cu risc crescut. Finlandezii au realizat un formular prin care identifică riscul crescut", a subliniat prof. dr. Lichiardopol.
Prof. dr. Gheorghe Andrei Dan, şeful Clinicii de Cardiologie de la Spitalul Colentina, a evidenţiat faptul că numărul acestor bolnavi este în continuă creştere şi că ei au, de obicei, hipertensiune şi diabet asociate.
"Pacienţii cardiaci şi cei cu diabet fac boală cronică de rinichi, care de multe ori este o complicaţie a bolii cardiace. Se impune prevenţie şi educaţie în acest sens. Există o relaţie biunivocă între boala cronică de rinichi şi boala cardiovasculară. Pacientul renal are sau va face o boală cardiovasculară, iar pacientul cu afectare renală trăieşte mai puţin decât cel fără", a subliniat prof. dr. Gheorghe Andrei Dan.
Potrivit acestuia, din păcate, oamenii se simt bine şi ajung la medic numai când lucrurile sunt în stadii grave.
La factorii favorizanţi - fumatul sau un stil de viaţă nesănătos - se mai adaugă şi factorii genetici.
Prof. dr. Radu Lichiardopol a menţionat că pentru a avea un stil de viaţă sănătos este necesar să facem exerciţii fizice zilnic, să renunţăm la fumat, să ne controlăm greutatea corporală, să avem o viaţă echilibrată, un consum moderat de alcool, iar respectând aceşti factori, riscul de a dezvolta boala este mult mai mic.
Specialiştii au subliniat necesitatea efectuării analizelor de bază la medicul de familie o dată pe an.
În cursul unui program de screening efectuat în 2010, în 11 oraşe ale ţării, cu suportul Sanofi Aventis, când au fost oferite gratuit medicilor interesaţi 18.500 de teste pentru determinarea microalbuminuriei s-a urmărit afectarea organului ţintă - respectiv rinichi la pacienţi hipertensivi trataţi, cu sau fără diabet. Rezultatele au relevat procente între 19% şi 86%, cu o valoare mediană de 47%, de pacienţi cu micro şi macroalbuminurie per total date înregistrate.
'Prin intervenţii terapeutice adecvate, un mare număr al complicaţiilor cu risc vital pot fi prevenite la persoanele care suferă de diabet zaharat, boală cardiovasculară sau boală cronică de rinichi. Obiectivul nostru este să susţinem medicii în educarea şi responsabilizarea pacienţilor privind necesitatea controalelor medicale periodice pentru îngrijirea corespunzătoare a bolii cronice de rinichi asociată sau nu cu diabet sau boli cardiovasculare', a subliniat dr. Ovidiu Saltas Dabija, director medical Sanofi Aventis România.
Prof. dr. Gheorghe Andrei Dan a evidenţiat importanţa prezentării la medic şi a acordării tratamentului corespunzător.
'Nu există tratament mai scump sau mai ieftin, există tratament cu medicamente bune sau proaste', a subliniat medicul.