Prevalența ideilor suicidare în rândul studenților

Un studiu coordonat de Hospital del Mar Research Institute din Spania și publicat în februarie 2025 în revista Psychiatry Research a analizat prevalența ideilor și comportamentelor suicidare în rândul studenților universitari. Cercetarea face parte din World Mental Health International College Student Initiative (WMH-ICS), coordonată de Universitatea Harvard din Statele Unite, și este considerată cea mai extinsă investigație desfășurată vreodată pe această temă.

Context

Perioada de tranziție către universitate, în special primii ani de studiu, reprezintă un interval vulnerabil din punct de vedere psihologic. Mulți tineri sub 20 de ani se confruntă cu stres emoțional intens, iar studiile anterioare au semnalat o creștere semnificativă a ideilor suicidare în acest grup, depășind nivelurile din populația generală. Adolescența este oricum recunoscută drept un moment de risc crescut pentru debutul gândurilor și comportamentelor suicidare, care adesea se prelungesc până la vârsta adultă. Aceste dificultăți se pot traduce prin scăderea performanței academice, abandon universitar, probleme de sănătate fizică și mentală pe termen lung și o calitate a vieții redusă. În acest context, identificarea factorilor de risc devine esențială pentru a dezvolta strategii de prevenție eficace.

Despre studiu

Între 2017 și 2023, cercetătorii au colectat date de la aproximativ 73.000 de studenți universitari din 71 de universități din 18 țări: Germania, Arabia Saudită, Australia, Belgia, Canada, Spania, Franța, Kenya, Irlanda, Irlanda de Nord, Mexic, Noua Zeelandă, Țările de Jos, România, Africa de Sud, Suedia, Chile și China.

Participanții, în mare parte aflați în primul an de facultate, au fost invitați prin e-mail să completeze un chestionar standardizat care a evaluat:

• prezența ideilor suicidare de-a lungul vieții,

• existența planurilor sau a tentativelor de suicid,

• expunerea la evenimente adverse în copilărie,

• istoricul de tulburări de sănătate mintală.

Acest design a permis investigarea asocierilor între traumele timpurii, tulburările psihice și riscul de suicid. Cercetătorii notează totuși posibilitatea unei supraestimări a prevalențelor, dat fiind că studenții cu idei suicidare au fost poate mai predispuși să participe la sondaj.

Rezultate

Analiza răspunsurilor a evidențiat cifre îngrijorătoare:

• 47% dintre studenți au raportat că au avut idei suicidare cel puțin o dată în viață.

• 26% au elaborat un plan de suicid.

• 10% au avut cel puțin o tentativă de suicid.

În anul anterior completării chestionarului:

• 30% au avut idei suicidare,

• 14% au realizat un plan,

• 2,3% au încercat să își ia viața.

Aceste procente sunt semnificativ mai ridicate decât în populația generală.

Cercetătorii au identificat câțiva predictori majori ai comportamentului suicidar:

• Abuzul emoțional, abuzul sexual și neglijarea în copilărie, asociate direct cu ideile suicidare și cu trecerea de la gânduri la planificare și tentativă.

• Tulburările psihiatrice, în special tulburarea depresivă majoră și tulburarea bipolară.

• Antecedente familiale de tulburări mintale, care pot amplifica adversitățile copilăriei.

• Identitatea de gen: studenții transgen au prezentat un risc de 2,4 ori mai mare pentru idei suicidare și de 3,6 ori mai mare pentru tentative de suicid, comparativ cu ceilalți. Riscuri similare au fost observate și în rândul populației LGBTQ+, datorită expunerii multiple la factori sociali și psihologici de vulnerabilitate.

Concluzii și implicații

Autorii studiului subliniază că fiecare eveniment traumatic și fiecare tulburare psihică cresc, fără excepție, riscul de suicid. Potrivit dr. Philippe Mortier, este esențială creșterea resurselor universitare pentru reducerea tulburărilor de sănătate mintală și a riscului suicidar.

Dr. Jordi Alonso, coordonator al inițiativei WMH-ICS în Spania, atrage atenția asupra necesității unei prevenții integrate, care să țină cont de:

• sex,

• identitate de gen,

• orientare sexuală,

• cumulul tulburărilor din copilărie.

Această combinație poate genera un cerc vicios biosocial care amplifică vulnerabilitatea la suicid.

Identificarea timpurie a factorilor de risc în tranziția către universitate este crucială, pentru a preveni consecințele negative pe termen lung asupra sănătății mintale, performanței academice și calității vieții.