Retenția de apă

©

Autor:

Retenția de apă

Retenția de apă este definită de termenul medical „edem” și presupune acumularea în exces a fluidelor la nivelul țesuturilor interstițiale şi a cavităților preformate din organism.

În condiții fiziologice, lichidul acumulat la nivelul compartimentelor intravascular, intracelular şi interstițial al organismului este drenat prin intermediul sistemului limfatic. Acesta din urmă prezintă un mecanism de acțiune asemănător unui filtru, îndepărtând din organism reziduurile, toxinele, apa, deşeurile celulare, bacteriile şi grăsimile; în cele din urmă, circulația limfatică se deschide în fluxul sangvin.

Perturbarea mecanismului de acțiune al sistemului limfatic duce la apariția retenției de apă în organism. În acest context, apa se acumulează la nivelul țesuturilor, determinând apariția edemului şi a inflamației locale.

Cel mai frecvent, retenția de apă din organism se localizează la nivelul membrelor inferioare, a cavități abdominale, a mâinilor şi a plămânilor. [1], [2]

De ce apare retenția de apă?

Retenția de apă în organism poate fi datorată următoarelor afecțiuni sau condiții fiziologice sau patologice:


De asemenea, pot fi descrişi anumiți factori de risc favorizanți:

  • Alergiile sezoniere
  • Alimentația hipersodată
  • Temperaturile crescute
  • Sedentarismul
  • Modificările hormonale post-partum
  • Administrarea anumitor medicamente, precum antidepresive, anumite analgezice sau antiinflamatoare (precum Ibuprofen), medicamentele citostatice, etc. [3], [4], [5]


Tipuri de retenție de apă

În funcție de localizarea edemelor și de mecanismul patogenic implicat, distingem două tipuri de retenție de apă în organism:

  • Retenția de apă locală
    Retenția de apă localizată este prezentă doar în anumite porțiuni ale corpului și poate fi datorată următoarelor condiții patologice: obstrucțiie venoasă, boli inflamatorii, blocaj limfatic, afecțiuni alergice, pulmonare sau hidropizia.
  • Retenția de apă generală
    Retenția de apă generalizată este extinsă în tot organismul uman și apare în contextul afecțiunilor renale, cardiace sau nutriționale. [1], [2]


Mecanisme patogenice implicate în apariția retenției de apă

Principalul mecanism patogenic implicat în apariția retenției de apă este scăderea sau blocarea drenajului limfatic, care poate apărea în cadrul a numeroase afecțiuni. Pe lângă acesta, mai sunt o serie de mecanisme patogenice care duc la retenție de apă:

  • Creșterea presiunii hidrostatice a sângelui la nivelul venulelor și a capilarelor
  • Creșterea permeabilității capilare
  • Creșterea presiunii osmotice la nivelul țesuturilor
  • Scăderea presiunii oncotice a sângelui
  • Retenția de sodiu în organism. [1], [2]


Manifestările clinice caracteristice retenției de apă

Manifestările clinice care apar în cadrul retenției de apă variază în funcție de afecțiunea declanșatoare. De cele mai multe ori însă, retenția de apă este însoțită de:

  • Prezența godeului (adâncitură care rămâne pe piele în urma comprimării acesteia cu un deget timp de câteva secunde și a decomprimării bruște)
  • Piele strălucitoare, întinsă, subțire
  • Dificultăți de respirație
  • Inflamația membrelor inferioare și a gleznelor
  • Creștere ponderală spontană
  • Cefalee, flexibilitate articulară redusă (resimțită cu predominanță la nivelul încheieturilor, a gleznelor și a degetelor)
  • Creșterea în dimensiuni a abdomenului.


  • Retenția de apă poate reprezenta o urgență medicală atunci când este însoțită de durere precordială, respirație dificilă, dispnee, inflamarea și creșterea temperaturii locale la nivelul zonei afectate.
  • Retenția de apă în hipertensiunea arterială sau altă afecțiune cardiovasculară poate fi însoțită de palpitații, durere precordială, dispnee de efort, tahicardie, cefalee, oboseală, tuse nocturnă, disconfort epigastric, sincopă, etc.
  • Retenția de apă în hipertiroidism poate fi însoțită de scădere ponderală, tahicardie, palpitații, nervozitate, tremor al extremităților, transpirații excesive, hiperkinezie, oboseală, intoleranța la căldură, tranzit intestinal accelerat, etc.
  • Retenția de apă specifică hipotiroidismului poate apărea în asociere cu oboseală, frilozitate, tulburări de concentrare și de memorie, disfonie, parestezii, tulburări menstruale, crampe și durere musculară, rigiditate, inapetență, creștere în greutate, bradicardie, bradilalie, bradikinezie, etc.
  • În insuficiența venoasă, retenția de apă poate fi însoțită de senzația de greutate și chiar de claudicație intermitentă, varice și chiar ulcerații ale pielii.
  • Retenția de apă în bolile renale poate fi însoțită de manifestări clinice specifice acestora, precum disurie, hematurie, polachiurie, oligurie, durere lombară, urină tulbure, închisă la culoare, oboseală, cefalee, crampe musculare, etc. [1], [2], 3], [4], [5]


Elemente de diagnostic al retenției de apă

Diagnosticul de retenție de apă se pune în urma anamnezei și a examinării clinice amănunțite a bolnavului în cauză.
Pe lângă identificarea cu exactitate a cauzei care a determinat retenția de apă, se recomandă efectuarea unor investigații paraclinice, precum hemoleucograma completă și examenul biochimic al sângelui, radiografia toracică, electroencefalograma, ecocardiografia Doppler, determinarea nivelului seric de hormoni tiroidieni, ecografia tiroidiană, urografia, testele alergice etc. [3], [4], [5]

Tratamentul retenției de apă

Tratamentul retenției de apă presupune combaterea factorilor de risc sau a bolii cauzatoare și administrarea medicamentelor diuretice.

Combaterea factorilor de risc presupune renunțarea la alimentația hipersodată și adoptarea unui regim alimentar hiposodat, combaterea sedentarismului, combaterea obezității și a supraponderabilității prin adoptarea unei diete alimentare și alergiilor sezoniere prin terapie de desensibilizare sau prim medicație antialergică (antihistaminice H1, corticosteroizi).

  • Tratamentul hipotiroidismului constă în administrarea hormonilor tiroidieni de substituție, iar tratamentul hipertiroidismului presupune fie administrarea medicamentelor antitiroidiene de sinteză, fie intervenție chirurgicală (tiroidectomie).
  • Tratamentul hipertensiunii arteriale și a celorlalte afecțiuni cardiovasculare care pot determina apariția retenției de apă în organism se poate realiza prin administrarea medicației specifice, precum inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (Enalapril, Captopril, etc.), sartani (Candesartan, Valsartan, etc.), blocante a canalelor de calciu (Diltiazem, Amlodipină, etc.), vasodilatatoare (nitrați, etc.), beta-blocante (Propanolol, etc.), blocanți ai receptoriloralfa-adrenergici (Prazosin, Terazosin, etc.) și diuretice (Furosemid, Hidroclorotiazidă, etc.).
  • Tratamentul insuficienței venoase cronice poate fi conservator sau intervențional. Tratamentul conservator presupune utilizarea ciorapilor elastici medicinali. Tratamentul intervențional constă în scleroterapie, ablație, by-pass sau reconstrucție valvulară.
  • Tratamentul trombozei venoase profunde poate fi conservator sau chirurgical. Tratamentul conservator presupune administrarea de anticoagulante, trombolitice și utilizarea ciorapilor elastici medicinali. Tratamentul chirurgical constă fie în montarea filtrului pe vena cavă, fie în îndepărtarea pe cale chirurgicală a trombului (trombectomie).
  • Tratamentul edemului pulmonar constă în oxigenoterapie, administrarea de vasodilatatoare (Nitroglicerină) și diuretice. [1], [2], [3], [4], [5]


Prevenirea retenției de apă

Retenția de apă poate fi prevenită prin respectarea următoarelor măsuri:

  • evitarea exceselor alimentare şi adoptarea unei alimentații echilibrate şi sănătoase, cu reducerea aportului de calorii şi de sare
  • limitarea consumului de alcool, cafea sau ceaiuri diuretice, care pot determina apariția sindromului de deshidratare
  • hidratare corespunzătoare
  • creşterea aportului de vitamină B, care favorizează eliminarea apei acumulate în organism
  • combaterea sedentarismului respectarea unui program regulat de exerciții fizice
  • combaterea obezității şi a supraponderabilității prin adoptarea unei diete alimentare de scădere în greutate. [1], [2], [3], [4], [5]

Data actualizare: 18-11-2019 | creare: 18-11-2019 | Vizite: 121
Bibliografie
1. Manualul MERCK, Ediția a-XVIII-a, Editura All, București, 2014
2. Fauci, Braunwald, Isselbacher, Wilson, Martin, Kasper, Hauser, Longo, HARRISON Principiile Medicinei Interne vol.I și II, Editura Teora, București, 2003
3. Everything You Need to Know About Water Retention, link: https://www.healthline.com/health/water-retention
4. What to know about water retention, link: https://www.medicalnewstoday.com/articles/187978.php
5. How To Recognize And Reduce Water Retention (Edema), link: https://www.everydayhealth.com/diet-nutrition/weight/how-recognize-reduce-water-retention-edema/
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!


Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
  intră pe forum
 
 
 
Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.