Parestezie

Parestezie
Parestezia este o conditie anormala in care pacientul simte o senzatie de arsura, furnicatura, gidilitura sau amorteala intr-o anumita zona a corpului, de obicei la extremitati.

Parestezia poate fi descrisa si drept senzatia de intepaturi sau de insecte care urca pe piele. Acestea apar mai ales in membrele inferioare sau superioare, cum sunt miinile, picioarele, degetele, dar pot fi descrise si in alte parti ale corpului.

Senzatiile diferitelor parti ale corpului sunt transmise prin nervii senzoriali periferici la maduva spinarii si mai departe la creier. Astfel orice problema aparuta la oricare nivel al acestor cai poate determina parestezie.

Furnicaturile in miini si picioare reprezinta o conditie medicala comuna si un simptom deranjant. Acestea pot fi benigne si temporare. De exemplu pot fi rezultatul unei presiuni prelungite aplicate asupra unor nervi ai extremitatilor cind se adoarme cu mina sub cap sau se mentine pozitia picior peste picior pentru o perioada indelungata. Indiferent de pozitia in care este aplicata presiunea, furnicaturile, nedureroase de obicei, dispar si sunt ameliorate prin inlaturarea presiunii care le-a determinat.

In multe cazuri insa, furnicaturile miinilor, ale picioarelor sau ambelor pot fi severe, episodice sau cronice. Pot fi acompaniate de alte simptome cum sunt durerea, pruritul, amorteala si atrofia musculara. In aceste cazuri, furnicaturile pot fi un semn de leziune neuronala, determinate de etiologii variate de la traumatisme sau leziuni de stres repetitiv pina la infectii virale sau bacteriene, expuneri la toxice si boli sistemice precum diabetul.

Aceste leziuni neuronale sunt cunoscute drept neuropatii periferice deoarece afecteaza nervii la distanta de creier si maduva spinala, frecvent picioarele si miinile. Exista peste 100 de tipuri de neuropatii periferice. In timp, neuropatia periferica se poate agrava ducind la mobilitate scazuta si chiar dizabilitate.

Este importanta prezentarea prompta la medic pentru evaluarea oricaror parestezii identificate si controlarea acestora.

Cauze

Parestezia fiziologica apare prin compresiunea nervilor. Parestezia temporara se poate datora oricarei activitati care determina presiune prelungita asupra unor nervi, cum este mersul pe bicicleta pentru distante lungi sau pozitia picioarelor incrucisate. Parestezia mai poate aparea si datorita unor conditii ortopedice moderate sau severe, precum si in unele tulburari si boli care afecteaza sistemul nervos.

Diabetul este una dintre cele mai frecvente cauze ale neuropatiei periferice, numarind peste 30% dintre cazuri. In neuropatia diabetica, paresteziile si alte simptome se dezvolta mai intii in ambele picioare avind o evolutie ascendenta spre gambe si apoi miini. Aproximativ doua treimi dintre persoanele cu diabet au forme usoare sau severe de leziuni neuronale. In cele mai multe cazuri, aceste simptome sunt primele semne ale diabetului.

In alte 30% dintre cazurile de neuropatie periferica cauza este necunoscuta sau idiopatica. Restul de 40% dintre cazuri au o varietate de etiologii precum:

Sindromul compresiunii nervoase

Acesta cuprinde sindromul tunelului carpian, paralizia nervului ulnar, paralizia nervului peroneal si paralizia nervului radial.

Deficitele de vitamine

Vitaminele E, B1, B6, B12 si niacina sunt esentiale pentru functionarea normala a nervilor. Un deficit de B12, de exemplu, poate conduce la dezvoltarea anemiei pernicioase, o cauza importanta a neuropatiei periferice. Prea multa vitamina B12 in organism poate de asemenea determina parestezie, prin aparitia senzatiei de furnicaturi in miini si picioare.

Bolile sistemice

Acestea cuprind bolile renale, bolile hepatice, leziunile vasculare si hematopatiile, amiloidoza, tulburarile tesutului conjunctiv si inflamatiile cronice, dezechilibrele hormonale (incluzind hipotiroidismul) si neoplasmele sau tumorile benigne care apasa pe nervi.

Alcoolismul

Aalcoolicii sunt predispusi la deficit de tiamina si a altor vitamine datorita obiceiurilor alimentare inadecvate, o cauza comuna de neuropatie. Este de asemenea posibil ca alcoolismul in sine sa determine leziuni neuronale, conditie denumita neuropatie alcoolica.

Sindromul de hiperventilatie

Parestezia constituie 35% din acuzele de prezentare ale pacientilor cu sindrom de hiperventilatie si poate debuta dupa mai putin de 3 minute de hiperventilatie. Dupa cresterea profunzimii sau a frecventei respiratiei dezechilibrele metabolice afecteaza fibrele nervoase.

Atacul de panica

Paresteziile periorale, ale miinilor si picioarelor sunt comune, simptome tranzitorii ale conditiilor asociate sindromului de hiperventilatie si ale atacurilor de panica.

Atacul ischemic tranzitor

Acesta poate debuta prin parestezie. Citeva afectiuni pot determina atacul ischemic cerebral tranzitor, precum tromboza, embolismul, tulburarile de coagulare.

Convulsiile

Parestezii se pot dezvolta in timpul si dupa o criza de convulsii partiale. Tratamentul convulsiilor prin stimularea nervului vag poate de asemenea declansa o parestezie, fiind considerate un efect advers asociat acestui tratament.

Deshidratarea

La o pierdere a apei intracelulare si extracelulare de pina la 5% se pot dezvolta parestezii.

Aportul sanguin insuficient

Tulburarile circulatorii pot conduce la parestezii tranzitorii sau cronice.

Cauze ortopedice de parestezie

  • leziuni ale spatelui sau gitului, fracture osoase sau un aparat ghipsat prea stins
  • boala degenerativa de disc, hernia de disc
  • compresiunea nervilor, osteoporoza.

Cauze neurologice de parestezie

Intrebari necesare pentru diagnosticul etiologic de parestezie

Pentru diagnosticul conditiei patologice, medicul trebuie sa adreseze citeva intrebari pacientului pentru a putea orienta diagnosticul:
  • care este localizarea senzatiei anormale resimtite?
  • cind a debutat senzatia?
  • care este durata de manifestare?
  • exista unele activitati care o declanseaza?

Potentialele complicatii ale paresteziilor

Deoarece paresteziile se pot datora unei boli de sistem nervos sau leziuni neuronale, lipsa unui tratament poate determina complicatii si leziuni permanente:
  • durere cronica, dizabilitate, paralizie
  • imposibilitatea respiratiei autonome
  • anestezie (pierderea completa a senzatiilor)
  • durere permanenta, diminuarea calitatii vietii.

Simptome care pot aparea alaturi de parestezie

Paresteziile pot aparea alaturi de:
  • anxietate, urinare frecventa, agravarea paresteziilor in timpul mersului sau a efortului
  • spasme musculare, durere, eritem, sensibilitate la atingere.

In unele cazuri paresteziile pot aparea alaturi de alte simptome care pot indica o conditie severa care necesita evaluare medicala imediata:
  • confuzie sau pierderea cunostintei
  • respiratie dificila, greutate la mers
  • ameteala, pierderea controlului urinar sau incontinenta fecala
  • pierderea vederii sau modificari ale vederii
  • paralizie, paresteziile aparute dupa un traumatism al capului, gitului sau spatelui
  • vorbit dificil, slabiciune.

Diagnostic

O evaluare diagnostica a paresteziilor se bazeaza pe determinarea conditiei care sta la baza simptomelor de amorteala si furnicaturi resimtite de catre pacienti. Istoricul medical al pacientului alaturi de un examen fizic si de laborator sunt esentiale pentru un diagnostic. Medicul poate indica anumite teste in functie de cauza suspicionata pentru paresteziile acuzate de catre pacient.

Examenul poate arata o sensibilitate diminuata a zonei afectate. Semnul Tinel (senzatie de gidilitura distala sau senzatie de soc electric) se pune in evidenta la usoara percutie a zonei unui nerv incarcerat si este un semn de iritabilitate a nervului la nivelul stimulat de percutie. Semnul Tinel poate fi prezent in sindromul de tunel carpian si tunel cubital. Semnul Falen este pus in evidenta de flexia sustinuta a incheieturii miinii, care poate accentua o parestezie a nervilor daca este prezent sindromul de tunel carpian.

Examenul fizic poate arata si prezenta radiculopatiei datorata colabarii canalului spinal (stenoza spinala) sau a gaurilor vertebrale de iesire a nervilor in coloana cervicala sau lombara, cu diminuarea fortei musculare, a senzatiilor si a reflexelor caracteristice radacinii nervoase afectate. Indivizii cu neuropatie diabetica pot prezenta pierderea bilaterala a senzatiilor la durere, atingere, temperatura, vibratii si proprioceptie. Multe manifestari de parestezie apar in scleroza multipla. Examenul fizic al indivizilor cu sindrom Guillain- Barre poate arata paralizie accentuate si hiporeflexie.

Testele de singe specifice pot fi indicate de rutina. Nivelul seric al vitaminei B12 sub 200 pg/ml indica deficit de vitamina B12. Nivelul seric al calciului poate de asemenea fi anormal. Testele serice pentru glicemie si functia tiroidiana trebuie efectuate. Nivelele ridicate de anticorpi antinucleari pot indica o conditie neurologica. Testele hepatice modificate pot sugera abuzul alcoolic. Testele de detectare a metalelor grele in organism pot fi indicate.

Electromiografia (EMG) si testele de conducere nervoasa
pot exclude o disfunctie nervoasa. In sindromul picioarelor nelinistite, polisomnografia poate demonstra miscarile periodice in timpul somnului. Un studiu RMN sau CT al capului poate fi folosit in diagnosticul sclerozei multiple sau al atacului cerebral. Se va studia componenta LCR in diagnosticul sindromului Guillain-Barre si a sclerozei multiple.

Paresteziile pot fi clasificate ca fiind tranzitorii sau cronice. Paresteziile tranzitorii pot fi un simptom al hiperventilatiei sau al unui atac de panica. Paresteziile cronice pot fi rezultatul iritatiei nervoase, a circulatiei sangvine deficitare, a neuropatiei sau a unui numar de alte conditii sau cauze. Nu exista un efect pe termen lung cunoscut secundar cauzat de parestezie, desi tulburarile in cadrul carora se manifesta paresteziile pot avea si simptomatologie asociata.

Tratament

Tratamentul pentru parestezie depinde de un diagnostic corect al etiologiei. Pentru persoanele care au stat o perioada indelungata intr-o anumita pozitie vicioasa pentru circulatia sangvina, senzatiile de amorteala dispar rapid dupa citeva miscari de intindere si masaj al membrului afectat. Daca parestezia se datoreaza unei boli cronice, cum este diabetul sau apare ca o complicatie a unei terapii precum chimioterapia, majoritatea tratamentelor tintesc ameliorarea simptomelor pacientului. Medicatia anti-inflamatorie precum ibuprofenul sau aspirina sunt recomandate daca simptomele persoanei sunt usoare ca intensitate.

Indivizii cu parestezii severe pot beneficia de pe urma administrarii de medicamente antidepresive cum este amitriptilina. Medicatia antidepresiva prescrisa pentru parestezie se recomanda la un dozaj mai redus fata de cel folosit pentru tratarea depresiei. Aceasta este considerata a ajuta prin alterarea perceptiei pacientului asupra durerii. Din 1998, se fac cercetari pentru determinarea eficientei administrarii de factor neuronal de crestere in regenerarea nervilor lezati.

Exista si un numar de tratamente alternative disponibile pentru a ameliora simptomele de parestezie. Terapia nutritionala poate cuprinde suplimentele complexului vitaminic B, in particular vitamina B12. Suplimentele vitaminice trebuie administrate cu atentie totusi, deoarece o supradoza de vitamina B6 de exemplu este una din cauzele care duce la parestezie. Persoanele care acuza parestezii ar trebui sa evite consumul de alcool.

Acupunctura si masajul
sunt de asemenea considerate a ameliora simptomele paresteziilor. Auto-masajul cu uleiuri aromatice este uneori de ajutor. Aplicarea de unguente topice cu capsaicina, substanta care da gustul iute ardeilor poate da rezultate. Poate fi utila in caz de parestezie si purtarea de haine si incaltaminte largi.

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm: