Sindromul de lob temporal

In cazul dezvoltarii unei tumori la nivelul lobului temporal, apar frecvent tulburari de vorbire si tulburari psihice.

Tulburarile de vorbire apar frecvent in tumorile de lob temporal din emisfera dominanta, iar gravitatea lor este mai mare in cazul tumorilor maligne. Ele se pot limita la dificultatea articularii anumitor cuvinte sau uneori pacientul nu mai poate intelege limbajul. La mai mult de jumatate din pacienti se intalnesc tulburari afazice permanente ca inatentie verbala, afazie Wernicke (pacientul are dificultati serioase in intelegerea limbajului si se exprima in jargon) si afazie de evocare.

Tulburarile psihice se manifesta in cele mai variate aspecte. Bolnavul isi pierde atentia si memoria, prezinta un deficit al functiilor cognitive fata de perioada antemergatoare a bolii. Este labil emotional, are perioade de depresie si anxietate, isi pierde interesul pentru lumea inconjuratoare. Tulburarile de comportament se completeaza cu iritabilitate periodica, stari euforice alternand cu starile depresive. Tulburarile epileptice sunt prezente la aproape jumatate din pacienti. Crizele psihosenzoriale sunt caracteristice pentru afectiuni ale lobului temporal, ele manifestandu-se clinic prin halucinatii sau iluzii. Sunt frecvente halucinatiile auditive, vizuale si olfactive. Halucinatiile vizuale apar in leziuni ale lobului temporal din emisfera nedominanta si frecvent iau forma unor halucinatii vizuale complexe. Halucinatiile olfactive sunt descrise de bolnav ca o senzatie de miros neplacut, senzatie care persista putin timp, dar care se repeta ciclic. In acest caz trebuie facut diagnosticul diferential cu o infectie sinusala (o sinuzita maxilara in special cu anaerobi), pentru ca ea mai este responsabila de mirosuri neplacute. Frecvent s-au relatat si modificari paroxistice ale starii de constienta, cu senzatii de “déjà vu”. Criza uncinata a fost descrisa de catre H. Jackson si se manifesta prin halucinatii olfactive sau gustative la care se adauga o senzatie de anxietate si halucinatii vizuale. In fazele avansate de boala apar crizele convulsive generalizate de tip Grand mall, cu debut brusc, acestea evoluand alternativ cu crizele jacksoniene. Dintre tipurile de tumori cerebrale, astrocitoamele si oligodendroglioamele determina cel mai frecvent crize epileptice.

Hipertensiunea intracraniana apare precoce in leziunile de lob temporal si este prezenta la majoritatea pacientilor. Glioblastomul temporal debuteaza de obicei cu hipertensiune intracraniana si deficit piramidal controlateral.

Tulburarile motorii se manifesta sub forma unei hemipareze lent progresive care intereseaza hemicorpul controlateral sau poate interesa doar jumatatea de fata controlaterala.

Tulburarile de sensibilitate obiectiva se intalnesc la un sfert din pacienti si se manifesta sub forma unei usoare hipoestezii superficiale.
Tulburarile oftalmologice pot fi serioase in cazul unei tumori de lob temporal voluminoase, putand duce la exoftalmie, midriaza ipsilaterala, pareza ipsilaterala de nerv oculomotor comun (prin compresia nervului), modificari de camp vizual. Modificarile de camp vizual sunt importante, deoarece cu ajutorul lor se poate localiza topografic sediul tumorii in lobul temporal. O hemianopsie homonima de partea opusa leziunii indica o afectare posterioara a lobului temporal. Tumorile temporale in evolutie produc o hemianopsie progresiva de la periferie catre punctul de fixatie. Hemianopsia si tulburarile de vorbire pot fi si rezultatul unui hematom intraparenchimatos. Nervul optic poate fi afectat prin compresie directa de catre tumora sau datorita hipertensiunii intracraniene, afectand acuitatea vizuala. Acufenele (tulburari de auz subiective) pot sa apara izolat sau in cadrul crizelor epileptice. De asemenea, inaintea unei crize epileptice, se pot intalni tulburari vestibulare manifestate prin crize de vertij.