Sindromul persistent post-vaccinare COVID-19: tipare de simptome multisistemice identificate într-un registru clinic japonez

Un studiu realizat la 14 instituții medicale din Japonia și publicat în Scientific Reports la 14 martie 2026 a analizat caracteristicile clinice ale simptomelor persistente apărute după vaccinarea împotriva SARS-CoV-2, cunoscute ca Post-COVID-19 Vaccination Syndrome (PCVS). Cercetarea arată că aceste manifestări sunt predominant neurologice, musculoscheletale și generale, iar o parte dintre pacienți prezintă simptome persistente pe termen lung.

Rezumat

• 279 pacienți care s-au prezentat la consultații medicale pentru simptome apărute după vaccinare, incluși într-un registru clinic din 14 instituții medicale din Japonia

• dintre aceștia, 179 au îndeplinit criterii stricte utilizate de cercetători pentru cazuri considerate clinic asociate temporal cu vaccinarea
  

• Au fost documentate 493 evenimente adverse, cu o mediană de 2 evenimente per pacient (interval 1–29).

• 61,7% dintre simptome au aparținut la trei sisteme principale:

  • tulburări generale și la locul administrării,

  • tulburări ale sistemului nervos,

  • tulburări musculoscheletale.

• Cele mai frecvente simptome: oboseală, ceață mentală (“brain fog”), amețeală și dureri ale extremităților.

• 69,4% dintre evenimente au apărut în primele 90 de zile după vaccinare, însă 12,4% au debutat după ≥360 zile.

• 14,6% dintre pacienți au prezentat evenimente severe (grad ≥3).

• 65,1% dintre cazuri au prezentat ameliorare completă sau parțială, dar 29,4% au rămas nerezolvate la momentul evaluării.

 

Context

Dezvoltarea rapidă a vaccinurilor împotriva COVID-19 a fost urmată de programe extinse de farmacovigilență pentru monitorizarea siguranței. Studiile populaționale au arătat că riscul general de evenimente adverse severe asociate vaccinurilor este scăzut, însă monitorizarea post-autorizare rămâne esențială.

Sindromul persistent post-vaccinare COVID-19 este descris ca o constelație de simptome multisistemice persistente care apar după imunizare, incluzând frecvent:

• fatigabilitate,

• tulburări cognitive,

• intoleranță la efort,

• simptome neurologice sau musculoscheletale.

Definiția acestui sindrom nu este uniformă, iar estimările de frecvență diferă între studii. În plus, ghidurile clinice și mecanismele de suport pentru pacienți sunt încă insuficient dezvoltate. În acest context, registrul japonez a fost conceput pentru a caracteriza sistematic profilul clinic al simptomelor persistente raportate după vaccinare.

Despre studiul actual

Designul studiului

Cercetarea a utilizat un registru clinic național care a inclus pacienți evaluați pentru evenimente adverse suspectate după vaccinarea COVID-19 în 14 instituții medicale japoneze, între decembrie 2020 și august 2023.

Au fost analizați 279 pacienți, dintre care 179 au fost clasificați ca având simptome „clinic definitive” asociate vaccinării.

Caracteristicile populației

• 66,5% femei

• vârsta medie: 59 ani

• istoricul vaccinării:

  • 42,4% – trei doze

  • 20,7% – două doze

  • 9,5% – o doză

• antecedente de infecție COVID-19:

  • 47 pacienți cu infecție confirmată

  • 131 fără infecție confirmată

  • 1 pacient cu două episoade de infecție

Clasificarea simptomelor

Evenimentele adverse au fost codificate folosind:

• MedDRA (Medical Dictionary for Regulatory Activities):

  • clasificare după Preferred Terms (PT)

  • clasificare după System Organ Classes (SOC)

Severitatea a fost evaluată conform NCI-CTCAE versiunea 5.0:

• grad 1 – simptome ușoare

• grad 2 – simptome moderate

• grad 3 – simptome severe (spitalizare sau incapacitate de muncă)

• grad 4 – evenimente care pun viața în pericol

• grad 5 – deces

Definiția cazurilor

Cazurile au fost considerate „clinic definitive” atunci când:

• pacienții erau stabili sau asimptomatici înainte de vaccinare,

• au prezentat deteriorare clinică după vaccinare,

• simptomele au necesitat evaluare medicală,

• au fost excluse alte etiologii alternative.

Debutul simptomelor a fost clasificat în trei intervale:

• sub o lună după vaccinare

• 1–6 luni

• peste 6 luni

Obiectivele studiului

• Obiectiv principal: caracterizarea profilului clinic și frecvenței evenimentelor adverse considerate definitive în registru.

• Obiective secundare:

  • identificarea evenimentelor severe,

  • analiza latenței dintre vaccinare și debutul simptomelor,

  • evaluarea evoluției clinice.

Important: registrul nu a inclus numărul total de persoane vaccinate în instituțiile participante, astfel că rezultatele reprezintă proporții în cadrul registrului, nu incidențe populaționale.

Rezultate

Numărul total de evenimente adverse

În cohorta analizată au fost raportate:

• 493 evenimente adverse

• mediană: 2 evenimente per pacient

• interval: 1–29 evenimente

Distribuția pe sisteme de organe

Trei clase principale au reprezentat 61,7% din toate evenimentele adverse:

• Tulburări generale și condiții la locul administrării – 29,2%

• Tulburări ale sistemului nervos – 22,3%

• Tulburări musculoscheletale și ale țesutului conjunctiv – 10,1%

Simptomele predominante

Tulburări generale

Cele mai frecvente simptome (87,5% dintre evenimentele din această categorie):

• oboseală

• febră

• tulburări de mers

• sindrom de oboseală cronică

• durere toracică

• epuizare

• durere generalizată

Tulburări neurologice

Cele mai frecvente manifestări (76,4% dintre evenimente):

• amețeală

• „brain fog” (tulburări cognitive)

• disgeuzie

• hipoestezie

• cefalee

Tulburări musculoscheletale

Principalele simptome (74% dintre cazuri):

• durere lombară

• artralgie

• fibromialgie

• slăbiciune musculară

• polimialgie reumatică

Momentul apariției simptomelor

• ≈70% dintre evenimente au apărut în primele 90 zile după vaccinare.

• 12,4% dintre evenimente au apărut după ≥360 zile.

Cele mai frecvente simptome cu debut tardiv au fost:

• tulburările cognitive

• tulburările de mers

Autorii subliniază că datele observaționale nu pot demonstra relația cauzală între vaccinare și aceste evenimente tardive.

Severitatea evenimentelor

• 47 evenimente au fost grad 1–2

• 11 evenimente au fost grad ≥3

• 14,6% dintre pacienți au prezentat evenimente severe.

Evoluția clinică

Din cele 493 evenimente adverse:

• 133 – recuperare completă

• 188 – remisiune parțială

→ rata totală de ameliorare: 65,1%

În schimb:

• 145 evenimente au rămas nerezolvate

• 5 s-au agravat

• 6 au fost asociate cu deces

Pentru 20 dintre principalele simptome, rata de recuperare a fost sub 50%, iar timpul median până la recuperare a variat între 150 și 300 zile.

Identificarea unor fenotipuri clinice

Autorii au propus o clasificare provizorie a fenotipurilor PCVS, bazată pe:

• tiparul simptomelor,

• momentul debutului,

• severitate.

Această clasificare a identificat subgrupuri cu risc crescut, la care rata de nerecuperare depășea 60%.

Concluzii

Analiza registrului japonez indică faptul că simptomele persistente raportate după vaccinarea COVID-19 sunt predominant neurologice, musculoscheletale și generale, reprezentând aproape două treimi dintre evenimentele adverse analizate.

Deși riscul global de evenimente adverse severe rămâne scăzut la nivel populațional, studiul evidențiază existența unui subgrup de pacienți cu simptome persistente multisistemice și subliniază necesitatea:

• monitorizării farmacovigilenței pe termen lung,

• sistemelor de supraveghere post-vaccinare,

• cadrelor clinice dedicate pentru evaluarea și managementul acestor cazuri.

Fujisawa A, Kodama S, Konishi N, et al. (2026). Characterizing persistent post-COVID-19 vaccination symptoms using MedDRA system organ class and preferred term classifications. Scientific Reports. DOI: 10.1038/s41598-026-43949-z. https://www.nature.com/articles/s41598-026-43949-z Image by freepik