Studii medicale: COVID-19 la copii

Studiul evaluează sechelele psihiatrice post-COVID la 107 copii, demonstrând o prevalență de 56,1% a simptomelor noi și validând scala RCADS ca instrument eficient de screening clinic.

Un studiu realizat pe o cohortă amplă de gravide și publicat în Nature Communications a analizat prezența SARS-CoV-2 la nivel placentar în primul trimestru, iar cercetarea arată că transmiterea intrauterină este rară, însă chiar și o expunere virală minimă poate modifica semnificat

Un studiu publicat în Humanities and Social Sciences Communications a analizat, prin simulări globale, modul în care închiderea școlilor în timpul pandemiei COVID-19 a influențat educația și mobilitatea socială, iar cercetarea arată că aceste perturbări pot reduce nivelul de educație și pot amplific

Un studiu realizat la 14 instituții medicale din Japonia și publicat în Scientific Reports la 14 martie 2026 a analizat caracteristicile clinice ale simptomelor persistente apărute după vaccinarea împotriva SARS-CoV-2, cunoscute ca Post-COVID-19 Vaccination Syndrome (PCVS). Cercetarea arată că acest

Pandemia COVID-19 a modificat fenotipul bolii Kawasaki (vârstă mai mică, formă incompletă mai frecventă), dar manifestările cardiace au rămas similare în ambele perioade studiate.

Un studiu realizat în Anglia, pe baza cohortelor din programul REACT și a datelor de vaccinare din National Health Service, și publicat la data de 12 ianuarie 2026, a analizat în detaliu determinanții ezitării față de vaccinarea anti-COVID-19 și relația dintre atitudinile declarate și vaccinarea efe

Studiul demonstrează că măsurile non-farmaceutice COVID-19 au redus infecțiile bacteriene respiratorii pediatrice, dar nu pe cele invazive sau cutanate, observându-se o revenire post-restricții.

Studiul demonstrează că infecția SARS-CoV-2 crește riscul de tulburări neuropsihiatrice la copii și adolescenți, cu pattern-uri specifice vârstei, independent de stresul pandemic.

Un studiu sin 2025 realizat de cercetători de la Rutgers Health și publicat în Journal of the American Medical Association Pediatrics evidențiază simptomele long COVID la sugari, copii mici și preșcolari. Studiul face parte din inițiativa Researching COVID to Enhance Recovery (RECOVER), finanțată de

Studiu de cohortă în Taiwan privind eficacitatea comparativă a nirmatrelvir-ritonavirului față de molnupiravir la adulți 18-60 ani cu COVID-19 în era Omicron.

Studiu de cohortă pe 87 de copii cu COVID-19 și leziune miocardică; comorbiditățile preexistente sunt principalul predictor independent de mortalitate intraspitalicească (OR >3,0).

Revizuire privind tratamentul MIS-C: IVIG și glucocorticoizii sunt prima linie, agenții biologici sunt utilizați în cazuri refractare. Este necesară standardizarea protocoalelor terapeutice.

Revizuire sistematică pe 6.985 de copii cu COVID-19: 12,8% dintre cei spitalizați prezintă deficiențe neurocognitive, predominând mecanismele imun-mediate precum MIS-C și sindroamele ADEM-like.

Studiul de randomizare mendeliană demonstrează că ADHD și sindromul Tourette cresc cauzal riscul de COVID-19 sever prin mecanisme imunologice (CRP, IL-6, IL-10), fără relație inversă.

Un studiu de cohortă pe 13.081 de pacienți arată că doar 18,5% din declinul supraviețuirii după stop cardiac în pandemie a fost cauzat direct de infecția cu SARS-CoV-2.