Testosteronul nu modifică comportamentele de risc sau de echitate la bărbați

Testosteronul este recunoscut pentru rolurile sale biologice în sistemul reproducător masculin și trăsăturile de masculinizare, dar literatura științifică a explorat și potențialele sale efecte asupra comportamentului economic și social. Studiile anterioare au emis ipoteze despre relația dintre testosteron și agresivitate, dominanță, asumarea de riscuri și comportamente competitive, însă rezultatele au fost adesea inconsistente, bazate pe eșantioane reduse și designuri suboptimale.
Comportamentele economice precum aversiunea la risc, altruismul, încrederea, generozitatea și dispunerea de a concura au fost evaluate prin experimente comportamentale clasice (jocul dictatorului, jocul ultimatumului, jocul încrederii etc.). Multe studii anterioare, fie observaționale, fie experimentale, au raportat asocieri contradictorii între nivelurile de testosteron și aceste comportamente, fără o replicabilitate clară.

Despre studiu

Un nou studiu pblicat în PNAS a fost conceput ca un experiment randomizat, dublu-orb, cu 1.000 de participanți bărbați. Jumătate au primit o doză de 11 mg de gel intranazal de testosteron, iar ceilalți un placebo. După 30 de minute, participanții au fost supuși unei baterii de teste pentru a evalua nouă ipoteze preînregistrate referitoare la influența testosteronului asupra preferințelor economice. Studiul a fost puternic statistic (80% putere de detecție pentru un efect Cohen’s d = 0,23 la pragul P < 0,005).

Rezultate principale

Autorii nu au găsit nicio dovadă convingătoare că administrarea unei singure doze de testosteron ar influența:

• Aversiunea la risc sau pierderi,
• Generozitatea în jocul dictatorului,
• Comportamentul în jocul ultimatumului (ofertant sau respondent),
• Comportamentul în jocul încrederii (investitor sau trustee),
• Disponibilitatea de a concura,
• Sensibilitatea la costurile donațiilor caritabile.

Nu s-au observat diferențe semnificative statistic între grupul cu testosteron și grupul placebo în nicio ipoteză primară sau analiză de robustețe preînregistrată.

Analize corelaționale și exploratorii

Nici nivelurile de testosteron bazale (din salivă) nu au fost asociate cu preferințele economice măsurate. Testele pentru interacțiuni între testosteronul bazal și cortizol sau pentru efecte nonliniare nu au evidențiat asocieri robuste. Singurele semnale slabe, apărute în analize nepreînregistrate, nu s-au menținut după controlul pentru valori extreme.

Discuție și implicații

Studiul nu a reușit să reproducă efectele raportate anterior ale testosteronului asupra comportamentului economic. Puterea mare a eșantionului (de 10–20 ori mai mare decât în majoritatea studiilor anterioare), designul riguros și preînregistrarea ipotezelor conferă credibilitate acestor concluzii negative.

Ce semnifică aceste rezultate?

• Nu există dovezi clare că o creștere acută a testosteronului influențează comportamentele economice.
• Rezultatele contrazic efectele semnificative raportate anterior în studii cu eșantioane mici.
• Ipotezele legate de testosteron și preferințele economice trebuie reevaluate în lumina acestor date.

Limitările studiului includ faptul că doar bărbați au fost incluși și că doar efectele acute au fost investigate. Nu s-au evaluat efecte de durată sau influențe din perioade critice de dezvoltare (intrauterină sau pubertate). De asemenea, testele salivare pentru testosteron bazal au o precizie inferioară testelor serice.

Concluzie

Acest studiu oferă cea mai riguroasă evaluare de până acum a efectelor acute ale testosteronului asupra preferințelor economice la bărbați. Lipsa oricărui efect detectabil în acest context sugerează că presupusele legături între hormon și comportamente economice precum altruismul, asumarea riscurilor sau competitivitatea ar putea fi supraestimate. În viitor, cercetările din acest domeniu trebuie să se bazeze pe studii preînregistrate, bine dimensionate statistic și cu transparență metodologică sporită pentru a evita concluziile false pozitive.