Tratamentul fiscal ar putea inrautati starea pacientului

In vreme ce criza financiara ataca economia globala, creste presiunea asupra guvernelor din intreaga lume pentru a introduce programe de stimulare fiscala. Acestea apar in urma interventiilor masive in sectorul financiar si a relaxarii politicii monetare - in special in SUA - si fiscale. Faptul ca exista pauze mari de timp intre aceste interventii si efectele lor pare sa fie ignorat, sunt de parere Leszek Balcerowicz, fost ministru de finante, vicepremier si presedinte al Bancii centrale a Poloniei si Andrzej Rzonca, profesor de economie la Warsaw School of Economics si economist sef la FOR Foundation, semnatarii articolului publicat de Financial Times.
Presupunerea generala pare sa fie ca stimulentele fiscale vor revitaliza instantaneu cheltuielile private. Insa aceasta opinie contrasteaza puternic cu ceea ce indica informatiile: exista o incertitudine accentuata legata de dimensiunea si natura stimulentelor necesare pentru cresterea cheltuielilor.
Unele voci afirma ca actuala criza financiara din economiile dezvoltate creeaza conditii favorabile pentru acordarea stimulentelor Keynesiane. Potrivit teoriei, acestea ar spori increderea consumatorilor si ar creste disponibilitatea lor pentru a-si cheltui surplusul de bani. Cu cat mai mare va fi stimulentul, cu atat mai puternic va fi impactul sau asupra increderii clientilor si al efectului. Felul in care va fi produs acest efect nu este, insa, explicat. Singurele idei oferite publicului sunt o serie de metafore mecanice, precum 'repornirea' economiei.
Consumatorii nu ar trebui priviti ca niste caini ai lui Pavlov, raspunzand automat stimulilor oferiti de politicieni. Consumatorii sunt ghidati de propriile asteptari. Ei au o viziune pe termen lung asupra cheltuielilor si economiilor pe care le fac. Acestea limiteaza efectul stimulator al celor mai multe reduceri de impozite. De asemenea, consumatorii sunt preocupati de stabilitatea fiscala a guvernelor in ceea ce priveste venitul lor. Cercetarile indica faptul ca atunci cand proportia datoriei publice fata de PIB este mare, efectul stimulentelor fiscale este scazut. In cazurile extreme, expansiunea fiscala ar putea avea chiar un efect opus fata de cel scontat. Acest fapt ar trebui sa reduca numarul tarilor care introduc stimulentele fiscale, in special daca sunt luate in considerare lacunele acestei abordari si consecintele fiscale ale interventiilor publice de pana acum.
Nu numai ca exista pericolul ca nivelul initial ridicat al datoriei publice in comparatie cu PIB sa limiteze impactul oricaror stimulente fiscale, dar insasi dimensiunea unor pachete de stimulente, care ar conduce la deteriorarea situatiei fiscale a unei tari, ar putea avea un efect negativ asupra increderii consumatorilor.
Un stimulent fiscal de mari dimensiuni s-ar putea dovedi a avea un impact negativ asupra intermedierii financiare. Turbulentele financiare creaza riscul unei prabusiri a creditelor. Astfel, rezolvarea acestei situatii constituie un important motiv de ingrijorare pentru multe guverne. Unul dintre motivele pentru care bancile sunt refractare fata de a acorda imprumuturi consta in faptul ca nu au suficient capital. Potrivit recentului 'Raport privind Stabilitatea Financiara Globala' al Fondului Monetar International, bancile au nevoie de un capital cu aproape 700 miliarde de dolari mai mare. Un imprumut mare simultan luat de guverne pentru a-si finanta stimulentele fiscale ar spori dificultatea bancilor de a dobandi acces la pietele globale de capital si ar putea limita orice crestere a capitalului lor si a imprumuturilor. Capacitatea economiilor in dezvoltare de a-si finanta cresterea va fi si ea afectata.
Un lucru este cert: un stimulent fiscal mare ar spori datoria publica si ar adauga o povara asupra cresterii viitoare. In plus, presiunile din domeniul politic ar putea influenta deciziile luate. O crestere mare a cheltuielilor ar putea spori posibilitatea aparitiei actelor de coruptie. Un stimulent fiscal care scade temporar taxele indirecte, cu pretul unor cresteri viitoare a taxelor marginale pe venit nu are darul de a constituit un imbold pentru munca, investitii si inovatii.
Efectele unui stimulent fiscal mare vor fi, in cele mai multe tari, dezamagitoare, in timp ce efectul pe termen lung va fi negativ. Vina pentru actuala criza financiara este aruncata, printre alte lucruri, asupra unei proaste gestionari a riscului. Propuneri pentru un stimulent fiscal mare ar putea avea acelasi defect esential.