Un flash luminos catre creier poate alunga teama

Cercetători de la Universitatea Stanford din California /vestul SUA/ au descoperit că, prin stimularea unui circuit al creierului din interiorul structurii materiei cenuşii, se poate contracara sentimentul de teamă, potrivit unui articol publicat în revista Nature, scrie în ediţia sa de joi cotidianul britanic Daily Mail.
În prezent, milioane de oameni sunt torturaţi zilnic de anxietate şi ajutorul ar putea fi la îndemână după ce oamenii de ştiinţă au identificat un mecanism al creierului care-i face pe indivizi mai puţin temători.
Conform unor studii, mai mult de un sfert dintre oameni sunt susceptibili de a trece printr-un episod de anxietate într-un moment din viaţa lor, suficient de intens pentru a fi clasat drept o tulburare psihiatrică.
Condiţia poate afecta grav calitatea vieţii, unii având periodic atacuri de panică sau aproape constant simptome precum transpiraţie, creşterea ritmului cardiac şi senzaţie de rău de la stomac.
Cercetători de la Universitatea Stanford au descoperit că stimularea unui circuit al creierului din interiorul structurii materiei cenuşii poate contracara sentimentul de teamă.
Teste pe şoareci au arătat că declanşarea unui mecanism cu lumină pulsatilă duce la creşterea dorinţei lor de-şi asuma riscuri, în timp ce inhibarea îi face mai timizi.
Profesorul de psihiatrie Karl Deisseroth a afirmat că descoperirea a deschis posibilitatea ameliorării medicaţiei pentru a ajuta la ţinerea sub control a tulburărilor de anxietate, deoarece la fel este structurat şi creierul uman.
Echipa de cercetători a fost în măsură să identifice fenomenul lucrând cu o tehnologie denumită optogenetică, în care celulele nervoase devin atât de fotosensibile încât acţiunea lor poate fi activată sau dezactivată prin intermediul diferitelor lungimi de undă ale luminii.
Cercetătorii au vizat un circuit din regiunea amigdală a creierului şi au descoperit schimbări impresionante în comportamentul şoarecilor.
"Ei au devenit brusc mult mai liniştiţi în situaţii pe care în mod obişnuit le percep ca fiind periculoase şi, prin urmare, devin anxioşi", a declarat profesorul Deisseroth, ale cărui lucrări au fost publicate în revista Nature.
De exemplu, rozătoarele încearcă să evite spaţiile larg deschise, precum câmpurile, unde sunt expuse prădătorilor. Dar în simulări efectuate atât în zone deschise cât şi în cele închise dorinţa şoarecilor de a explora spaţiile deschise a crescut profund imediat ce lumina a fost pulsată spre circuitul lor cerebral.
Folosirea, pentru acelaşi circuit, a unei lumini pulsatile cu o frecvenţă diferită, inhibitoare, dă un rezultat contrar. Şoarecii devin instantaneu mai anxioşi şi caută să se ascundă repede.