Un pol italian de medicina oncologica moleculara
Data publicării: 20-04-2007
La o prima vedere este un campus american: inaugurat oficial pe 16 aprilie, ""Campusul Ifom-Ieo"" reproduce la Milano dimensiunile si nivelul inalt de cercetare stiintifica pe care noi, o generatie care a crescut la cinematograf si in fata televizorului, le asociem cu placere cu verisorii din America. Si totusi, acest pol italian, unde se vorbeste in mod normal engleza, limba tinerilor oameni de stiinta de pretutindeni, este cel mai mare din Europa in ce priveste cercetarea in domeniul oncologiei moleculare, cu o suprafata de 24.000 de metri patrati si locuri pentru 600 de cercetatori, noteaza autoarea articolului din Famiglia Cristiana.
Ifom inseamna ""Institut de oncologie moleculara"" si functioneaza in acest sediu din 2003. Ieo inseamna ""Institut european de Oncologie"", fondat si condus de Umberto Veronesi, care a transferat in aceasta zona industriala, devenita citadela a stiintei, majoritatea zonei de cercetare a Departamentului de oncologie experimentala. O ""unire"" de forte care a inceput cu multi ani in urma si care acum acumuleaza si cerceteaza laboratoare teste si servicii tehnologice foarte avansate cu privire la studiul mecanismelor de formare si dezvoltare a tumorilor.
Intr-adevar, oncologia moleculara analizeaza in detaliu mecanismele biologice fundamentale care, pornind de la ADN si de la proteine, determina aparitia cancerului. Identificarea ""proceselor cheie"" a acestor mecanisme este premisa pentru a le intrerupe cu ajutorul unei terapii.
De cand exista Ifom, oamenii sai de stiinta sunt angajati si in activitatea de a elabora metode de diagnosticare, care, tot pe baza mecanismelor moleculare ale cancerului, pot dezvalui prezenta bolii in stadii din ce in ce mai precoce, si deci mai bine si mai usor de tratat.
In anul 2000 Regiunea Lombardia a recunoscut proiectului Rifom trasatura de ""Centru de excelenta"" pentru cercetare, un titlu confirmat de evolutiile succesive. Pariu reusit, deci, care a dus in 1998 la crearea Fundatiei italiene pentru cercetari asupra cancerului (Firc) care a intrat in legatura cu cele mai mari institutii oncologice milaneze, pentru ca la Milano sa vada lumina un institut specific de cercetare in domeniul oncologiei moleculare. A luat nastere astfel Ifom, in cadrul careia Firc a fost si ramane principalul finantator; pana la ora actuala a acordat 69 milioane de euro.
Varsta medie a cercetatorilor este de 32 de ani; fac parte barbati si femei, in proportii egale; prezenta strainilor este de aproximativ 25 la suta. In acest univers de ""globtrotteri" in care toti se deplaseaza acolo unde exista posibilitatea de a studia si de a munci la cele mai inalte nivele, politica Ifom de a contribui la reintoarcerea creierelor obtine rezultate. Ca in cazul tinerei cercetatoare Francesco Senic-Matuglia, sau chiar a directorului stiintific al Institutului, profesorul Pier Paolo Di Fiore, care a fost timp de un deceniu un stralucit om de stiinta in Statele Unite, la Bethesda, inainte de a se intoarce in Italia, pentru cativa ani la Ieo si apoi, incepand cu 2001, la Ifom.
In interiorul campusului stiintific isi are sediul si Scoala europeana de medicina moleculara (Semm) prezenta si la Napoli. Daca este limpede ca in cercetarea calificata pregatirea profesionala este continua, Semm vrea totusi sa formeze la alte niveluri oameni de stiinta si medici care sa stapaneasca discipline stiintifice in curs de afirmare cum sunt biomedicina, oncologia moleculara, bioinformatica, genomica si asa mai departe. Scopul final ar fi acela de a crea un raport stabil intre institutii de cercetare de baza si de cercetare clinica, si de a favoriza un viitor in care medicina moleculara sa utilizeze noi medicamente moleculare, rezultat al progresului tehnico-stiintific, pentru un tratament personalizat al bolnavilor.
La inceput Ifom avea 170 de cercetatori; la ora actuala, campusul Ifom-Ieo are 450, si vor deveni 600 impartiti in aproximativ 30 de grupuri (pentru mai multe informatii se poate vizita situl, foarte complet, www.ifom-ieo-campus.it). Ei sunt si vor fi angajati pe frontierele avansate ale cercetarii pe marginea cancerului, atat de baza cat si ""tranlational"", adica acea cercetare care urmareste transferul rapid al rezultatelor de la laborator la diagnostic si la terapie.
Concentrati la maximum asupra activitatii lor, acesti tineri oameni de stiinta nu sunt deloc cu capul in nori. Celulele lor cenusii, dupa cum le-ar numi Hercule Poirot, personajul Agathei Christie, prefera sa functioneze fara zgomot, conchide autoarea articolului. ROMPRES