Unda verde vaccinurilor anticancer
Data publicării: 24-01-2008
De peste 20 de ani, zeci de laboratoare din intreaga lume au fost framantate de doua intrebari: cum se face ca sistemul imunitar al unui organism sanatos, care nu ezita sa reactioneze in fata virusurilor si bacteriilor, nu recunoaste celulele care, desi apartin aceluiasi organism, au caracteristici cu totul diferite de cele normale si ar trebui prin urmare identificate imediat si tratate ca straine?; dar mai ales, ce se poate face pentru ca sistemul imunitar sa functioneze cu adevarat?
Daca pana astazi vaccinurile anticancer au fost considerate o iluzie, situatia s-a schimbat, fiind aprobat primul vaccin de acest fel: DCVax, pentru carcinomul cerebral, autorizat in Elvetia.
Asa-numitele "vaccinuri terapeutice" sunt acele produse care incearca sa suscite o producere adecvata de anticorpi specifici impotriva celulelor tumorale, si anume impotriva unei anumite proteine neoplazice. Se numesc terapeutice deoarece, spre deosebire de vaccinurile clasice, nu sunt administrate in scop preventiv, inainte de a se manifesta maladia, ci dupa ce se pune diagnosticul, cu scopul de a se evita evolutia sau reapartia tumorii neutralizate printr-o metoda clasica. "Exista doua abordari: in prima se pleaca de la o singura proteina /sau antigen/ produsa de tumora unui bolnav si se sensibilizeaza anticorpii aceluiasi bolnav ca sa o recunoasca si sa ucida toate celulele care o contin", a explicat Michele Maio, care a inaugurat recent prima sectie italiana de imunoterapie oncologica la Spitalul Santa Maria alle Scotte din Siena. Aceasta tehnica este cea mai complexa, deoarece nu permite o substanta valabila pentru toti. A doua abordare consta in "identificarea unei serii de proteine in masura sa suscite un raspuns al organismului si in administrarea lor dupa ce au fost modificate adecvat".
Scopul este de a se depasi cele doua aspecte-cheie ale absentei raspunsului imunitar: slabirea intregului aparat de aparare ca urmare a bolii si mai ales trucurile folosite de celulele neoplazice pentru a nu se face recunoscute de organism. Farmacologii au recurs la amestecuri care stimuleaza reactia defensiva generala, virusuri si bacterii inactive /inclusiv vibrionii holerei si antrax/, sau medicamente care fac celulele tumorale mai sensibile la atacul anticorpilor.
Grupul de la Siena coordoneaza cel mai mare studiu international realizat vreodata asupra unui vaccin impotriva tumorii pulmonare, care va fi testat pe 2.500 de bolnavi.
Grupul de medicina moleculara din cadrul Institutului Fundatiei FIRC de oncologie /IFOM/ din Milano, condus de Maria Rescigno, a publicat recent in revista 'Immunity' datele cele mai recente ale unei cercetari privind salmonellele antitumorale.
"De mai mult timp se stia ca, din motive ce nu sunt clare, unele tulpini de salmonella se localizeaza in celule tumorale in mod specific. Am incercat sa exploatam acest asa-numit tropism, alaturi de capacitatea de a declansa o producere de anticorpi specifici tipica salmonellelor", a explicat Rescigno.
Intr-o prima etapa, se administreaza salmonella inofensiva, pentru a alerta organismul, care sa o recunoasca, iar apoi aceeasi salmonella este introdusa direct in melanom, astfel incat sa infecteze selectiv tumora. In acel moment, celulele imunitare specializate, limfocitele T, recunosc invadatorul, pleaca la atac si ucid celulele melanomului care contin salmonella. Unul din marile avantaje ale metodei, care a dat deja rezultate pozitive si la om, este faptul ca imunizarea se face oral, spre deosebire de cele care necesita injectare.
In opinia majoritatii analistilor, in termen de doi sau trei ani, piata medicamentelor oncologice va fi literalmente invadata de multe alte produse similare. De aici o alta problema, cea a costurilor. Potrivit 'Wall Street Journal', care a facut recent o analiza a pietei specifice, companiile au investit cifre cu noua zerouri in cercetare si in obtinerea licentelor de la mici "company biotech" cu rezultate remarcabile. Printre acestea, Oxford Biomedica, de la care Roche a dobandit drepturile pentru TroVax pentru suma de 717 milioane de dolari, si Medarex, careia Bristol-Meyers Squibb i-a platit peste 500 de milioane de dolari pentru monoclonala sa destinata melanomului.
Estimarile facute asupra vaccinului impotriva tumorii cerebrale in Elvetia, care urmeaza sa fie administrat unui numar de circa 200 de pacienti elvetieni, in cursul lui 2008, mentioneaza incasari de 11 milioane de euro, circa 55.000 de euro de pacient, cu un profit al companiei de peste 3 milioane de euro. Pentru 2009, incasarile se vor cifra la 36 de miliaone de euro, cu un castig net de circa 11 milioane de euro.
Potrivit societatii internationale de cercetari de piata, Datamonitor, piata globala a vaccinurilor va atinge in 2015 cifra de 3,1 miliarde dolari, si aceasta luand in calcul numai principalele companii din sector.
24-01-2008, Vizualizari 861
