Variola maimuței: noi informații publicate de CDC

Ca urmare a creșterii numărului de cazuri de infectare cu variola maimuței pe teritoriul SUA, Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC) a publicat o serie de noi informații cu privire la boală, cât și date specifice care arată care este amploarea variolei maimuței pe teritoriul SUA.

Răspândirea variolei maimuței în SUA

În SUA, până în prezent au fost identificate peste 600 de cazuri probabile de infectare cu variola maimuței în 47 de state americane, ceea ce indică o răspândire activă, parte a unui focar mondial. Modul de creștere a numărului de cazuri din SUA respectă curba cazurilor observată anterior în statele din Europa, fiind astfel de așteptat o creștere constantă a numărului de cazuri diagnosticate în următoarele luni, pe teritoriul tuturor statelor americane.

Care este mortalitatea din cauza variolei maimuței?

În prezent există două clase ale virusului care se manifestă la nivel global, una dintre acestea, identificată aproape exclusiv în Africa Centrală, cu o mortalitate ridicată, de aproape 11%. În SUA și majoritatea celorlalte țări de pe glob, inclusiv în statele situate în partea de vest a continentului african, unde dominantă este o a doua clasă a virusului, mortalitatea este mai mică de 1%.

Care sunt simptomele variolei maimuței?

Variola maimuței, cauzată de un virus din familia poxvirusurilor, este o afecțiune auto-limitată cu simptomatologie asemănătoare variolei, însă cu o severitate semnificativ mai redusă. În primele două-patru săptămâni de la contractarea virusului, variola maimuței are simptome asemănătoare unei gripe, cu mărirea în diametru a ganglionilor limfatici și febra ca simptome principale. Ulterior, pe corpul persoanei infectate apar erupțiile, care pot fi locale sau generalizate. Leziunile pot provoca mâncărimi sau dureri severe și sunt extrem de infecțioase.

Care sunt persoanele cu risc mai mare de a contracta virusul?

Pe baza datelor existente până în prezent și a ratelor de incidență, lucrarea actuală confirmă faptul că persoanele de sex masculin care întrețin relații sexuale cu indivizi de același sex prezintă cel mai ridicat risc de infectare. Cu toate acestea, autorii atrag atenția asupra faptului că orice persoană se poate infecta, fără a fi necesar să întrețină relații sexuale cu un caz confirmat cu infecție. Uneori, simpla apropiere fizică cu un caz confirmat sau suspect de variola maimuței, ce presupune intrarea în contact direct cu leziunile existente pe pielea acestuia, este suficientă pentru a contracta virusul.

Care este capacitatea actuală de testare?

Creșterea numărului de cazuri de infectare a determinat CDC să mărească numărul testelor care pot fi efectuate săptămânal pe teritoriul SUA. În prezent, pe teritoriul SUA sunt disponibile mai mult de 40 de locații unde pot fi efectuate testări pentru virusul variolei maimuței, capacitatea de testare fiind de 10.000 teste săptămânale. În România, dat fiind numărul redus de cazuri, testările sunt efectuate în regim de urgență, în prezent nefiind necesară creșterea capacității de testare.

Care sunt tratamentele aprobate împotriva variolei maimuței?

La momentul actual există insuficiente date privind eficacitatea vaccinurilor împotriva variolei maimuței, fiind necesare evaluări suplimentare, înainte de utilizarea acestora pe scară largă. În schimb, medicamentele antivirale, utilizate pentru gestionarea simptomelor, sunt eficiente și pot fi folosite în cazurile severe. Pentru a crește accesul pacienților la tratamentul cu antivirale, CDC a anunțat că a propus extinderea accesului la noi protocoale de investigare a medicamentelor.

sursa: News Medical
foto: Kateryna Kon / Shutterstock.com