Vergeturi: ce creme sau proceduri le reduc eficient și ce nu funcționează

©

Autor:

Vergeturile (striae distensae) sunt cicatrici dermice produse prin ruperea fibrelor de colagen și elastină în perioadele de creștere rapidă sau de modificare volumetrică a pielii. Acestea sunt permanente prin definiție, însă aspectul lor vizual poate fi redus semnificativ, mai ales în stadiul timpuriu (roșu-purpuriu). Nicio cremă de uz comun nu și-a dovedit eficacitatea clinică în studii clinice randomizate controlate. Tratamentele cu dovezi reale de eficacitate există și sunt de natură dermatologică, nu cosmetică.

Rezumat

  • Vergeturile proaspete (striae rubrae — roșii sau purpurii) răspund mult mai bine la tratament comparativ cu cele vechi (striae albae — albe sau argintii).
  • Creme lipsite de dovezi de eficacitate: uleiul de cocos, untul de cacao, Bio-Oil, vitamina E și uleiul de migdale — studiile clinice randomizate nu le confirmă eficacitatea în comparație cu un produs placebo.
  • Tratamente cu eficacitate dovedită: tretinoinul topic (eficient în cazul striae rubrae), laserul fracționat (CO2, Er:YAG, Nd:YAG), microneedlingul cu radiofrecvență (RF) și terapia cu plasmă îmbogățită cu trombocite (PRP).
  • Vergeturile albe (vechi) prezintă o rezistență mai mare la tratament — laserul fracționat poate aduce o ameliorare parțială, însă nu o dispariție completă a acestora.
  • Prevenție: există dovezi limitate care arată că utilizarea unor creme pe bază de acid hialuronic, vitamina E și extract de ceapă poate reduce incidența vergeturilor în timpul sarcinii, însă niciun produs nu le poate preveni în totalitate.

Ce sunt vergeturile și de ce apar

Vergeturile nu reprezintă simple dungi superficiale, ci sunt adevărate cicatrici ale dermului profund. Atunci când pielea se întinde rapid, fibrele de colagen și de elastină din structura dermului se rup. Procesul ulterior de vindecare generează o cicatrice atipică, vizibilă sub forma unei benzi de culoare mai deschisă sau mai închisă comparativ cu pielea din jur, având totodată o textură diferită.[1]

Cele mai frecvente cauze ale apariției acestora sunt:

  • Sarcina — reprezintă cel mai frecvent factor favorizant; vergeturile apar cu precădere în al treilea trimestru, localizate pe abdomen, coapse, sâni și șolduri, afectând între 50% și 80% dintre femeile gravide;
  • Pubertatea — asociată cu o creștere rapidă în înălțime și în volum; sunt localizate frecvent în zona lombară, pe șolduri și pe coapse la adolescenți;
  • Creșterea rapidă în greutate — indiferent de cauza care determină această acumulare ponderală;
  • Culturismul și hipertrofia musculară rapidă — vergeturile apar mai ales la nivelul umerilor, bicepșilor și mușchilor pectorali;
  • Tratamentul cu corticosteroizi sistemici sau topici — acești compuși inhibă sinteza de colagen, ceea ce duce la fragilizarea dermului;[1]
  • Predispoziția genetică — în cazul în care mama sau sora au prezentat vergeturi pronunțate în timpul sarcinii, riscul personal este semnificativ mai ridicat.

Striae rubrae vs striae albae: de ce contează pentru tratament

Stadiul de evoluție al vergeturilor dictează în mod direct răspunsul la măsurile terapeutice:[2]

Striae rubrae (vergeturile roșii)

Striae rubrae reprezintă vergeturile recente, de culoare roșie-purpurie sau violacee. Această nuanță indică o vascularizație activă la nivelul cicatricii, capilarele fiind încă prezente. În această etapă, dermul este activ din punct de vedere biologic, motiv pentru care tratamentele destinate stimulării producției de colagen oferă cele mai bune rezultate acum.

Striae albae (vergeturile albe)

Striae albae sunt vergeturile vechi, de culoare albă sau argintie. În acest caz, vascularizația a dispărut complet, iar cicatricea s-a maturizat, transformându-se într-un țesut fibros avascular. Acestea sunt mult mai rezistente la tratament, fiind posibilă doar o ameliorare a aspectului lor, nu și o dispariție completă.

Principiul terapeutic universal rămâne neschimbat: cu cât intervenția începe mai devreme (în stadiul roșu), cu atât rezultatele clinice obținute vor fi mai bune.

Ce NU funcționează: miturile din industria cosmetică

Piața abundă în sute de produse promovate ca fiind miraculoase împotriva vergeturilor. Cu toate acestea, realitatea evidențiată de studiile clinice este cu totul alta:[3]

  • Untul de cacao — este cel mai studiat ingredient în acest domeniu; cel puțin trei studii clinice randomizate controlate nu au evidențiat diferențe semnificative între utilizarea acestuia și un produs placebo (cum ar fi vaselina sau o loțiune simplă);
  • Bio-Oil — dovezile existente provin din studii sponsorizate de producător, care prezintă o metodologie slabă; studiile clinice independente nu îi confirmă eficacitatea în raport cu un produs placebo;
  • Uleiul cu vitamina E — nu există dovezi care să îi susțină eficacitatea în tratarea vergeturilor; în plus, poate provoca dermatită de contact la persoanele cu pielea sensibilă;
  • Uleiul de cocos, cel de migdale sau de argan — deși sunt agenți hidratanți excelenți pentru piele, nu există dovezi care să ateste că pot reduce vergeturile existente sau că pot preveni apariția acestora;
  • Elastina și colagenul cu aplicare topică — moleculele de elastină și colagen sunt mult prea mari pentru a putea pătrunde prin bariera cutanată în profunzimea pielii; prin urmare, produsele care le conțin au doar un rol hidratant, fără alte beneficii structurale.[3]

Un aspect important de reținut: aceste creme pot asigura o bună hidratare a pielii și pot calma pruritul (mâncărimea) asociat cu întinderea rapidă a tegumentului, ceea ce le face plăcute în utilizare. Totuși, simpla hidratare nu este echivalentă cu reducerea sau eliminarea vergeturilor.

Ce funcționează: tratamente cu dovezi clinice

Există o serie de opțiuni terapeutice a căror eficacitate a fost demonstrată în cadrul unor studii clinice controlate:[2]

Tretinoinul cu aplicare topică (acidul retinoic)

Acesta este singurul ingredient topic susținut de studii clinice de calitate care demonstrează reducerea dimensiunilor și aspectului vergeturilor noi (striae rubrae). Tretinoinul stimulează sinteza de colagen și elastină în derm. Rezultatele devin vizibile după 6 până la 24 de săptămâni de aplicare zilnică. Produsul este strict contraindicat în timpul sarcinii și alăptării. Se eliberează exclusiv pe bază de prescripție medicală (în concentrații de 0,025%–0,1%). Are un efect extrem de limitat sau chiar absent în cazul striae albae.[2]

Laserul fracționat (CO2 sau Er:YAG)

Această tehnologie produce micro-leziuni termice controlate la nivelul pielii, declanșând procesul de neocolagenogeneză (sinteza de noi fibre de colagen). Este eficient atât în cazul striae rubrae (unde oferă rezultate superioare), cât și în cazul striae albae (cu rezultate mai modeste). Perioada de recuperare este de 5–7 zile pentru fiecare ședință, fiind necesare, de regulă, între 3 și 6 ședințe. Studiile clinice arată o îmbunătățire vizuală a aspectului vergeturilor cu 50–70%.[4]

Laserul vascular (Nd:YAG 1064 nm, PDL)

Acest tip de laser vizează componenta vasculară (roșeața) caracteristică striae rubrae. Este o opțiune excelentă pentru atenuarea culorii violacee, însă are o eficiență mai redusă asupra texturii cicatricii. Pentru obținerea unui rezultat optim, este adesea combinat cu laserul fracționat.

Microneedlingul (cu sau fără radiofrecvență - RF)

Procedura utilizează ace fine pentru a stimula mecanic sinteza de colagen; tehnologia RF microneedling asociază energia termică pentru a obține un efect sinergic profund. Este o metodă eficientă pentru ambele tipuri de vergeturi, necesitând 4–6 ședințe, cu o perioadă de recuperare rapidă, de 2–4 zile. Un avantaj major comparativ cu terapia laser este siguranța crescută în cazul fototipurilor închise la culoare, având un risc mult mai mic de hiperpigmentare post-inflamatorie.

Terapia PRP (plasmă îmbogățită cu trombocite)

Această procedură presupune injectarea plasmei bogate în factori de creștere direct în derm, la nivelul vergeturilor, sau aplicarea sa topică în asociere cu microneedlingul, stimulând astfel sinteza de colagen și angiogeneza (formarea de noi vase de sânge). Ca monoterapie, efectul său este modest, însă oferă rezultate mult mai bune atunci când este combinată cu microneedlingul sau cu laserul fracționat.[4]

Prevenirea vergeturilor: ce măsuri au o utilitate reală

Prevenirea completă a vergeturilor nu este posibilă, însă adoptarea unor măsuri specifice poate contribui la reducerea frecvenței și a severității acestora:[1]

  • Menținerea greutății corporale în limite normale și evitarea fluctuațiilor ponderale rapide;
  • Hidratarea constantă a pielii — deși nu previne în mod direct ruperea fibrelor, menține elasticitatea cutanată, ceea ce poate diminua severitatea leziunilor;
  • Utilizarea unor formule topice specifice — un studiu clinic randomizat de calitate medie a arătat că aplicarea unui gel ce combină acidul hialuronic, vitamina E și extractele de ceapă poate reduce incidența (fără a elimina complet riscul) vergeturilor de sarcină, comparativ cu un produs placebo;
  • Cremele pe bază de aloe vera și vitamina C — studiile de specialitate au raportat rezultate contradictorii în ceea ce privește eficacitatea acestora.

Concluzii

Vergeturile reprezintă cicatrici dermice permanente și nu simple imperfecțiuni cosmetice trecătoare. Nicio cremă de uz comun (precum cele pe bază de unt de cacao, Bio-Oil sau vitamina E) nu și-a demonstrat eficacitatea în comparație cu un produs placebo în cadrul unor studii clinice riguroase. Tratamentele susținute de dovezi clinice solide — cum sunt tretinoinul topic (pentru vergeturile noi), laserul fracționat și microneedlingul cu radiofrecvență (RF) — pot îmbunătăți vizibil aspectul pielii cu 50–70%, în special în cazul striae rubrae. Cu cât conduita terapeutică este inițiată mai devreme (în stadiul roșu-purpuriu), cu atât rezultatele clinice obținute sunt mai bune. În schimb, striae albae (vergeturile vechi) pot fi doar ameliorate parțial, fără a putea fi eliminate în totalitate.

Data actualizare: 02-07-2026 | creare: 01-07-2026 | Vizite: 27
Bibliografie
[1] Ud-Din S, McGeorge D, Bayat A. Topical management of striae distensae (stretch marks). J Eur Acad Dermatol Venereol. 2016;30(2):211-22.
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/26289729/
[2] Korgavkar K, Wang F. Stretch marks during pregnancy. Br J Dermatol. 2015;172(3):606-15.
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24717522/
[3] Brennan M, Young G, Devane D. Topical preparations for preventing stretch marks in pregnancy. Cochrane Database Syst Rev. 2012;(11):CD000066.
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/23152199/
[4] Soltani-Arabshahi R, Felten M, Phillips TJ. Fractional laser and microneedling for striae: systematic review. Dermatol Surg. 2021;47(5):659-666.
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33009135/
[5] Khunger N, Mehrotra K. Mesoestetic Method of Treating Stretch Marks. J Cutan Aesthet Surg. 2013;6(3):161-164.
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24163545/
[6] NHS UK. Stretch marks. NHS, 2022.
https://www.nhs.uk/conditions/stretch-marks/
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • De ce apar vergeturile?
  • Vergeturile pot fi eficient tratate (înlăturate sau atenuate)?
  • Vergeturi post-sarcină: ce funcționează cu adevărat (vitamina E NU)
  • Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum