Visele sporesc procesul de invatare

A visa la ceva trait recent poate fi un mijloc pentru creier de a analiza si memora evenimentul respectiv, dupa cum sugereaza un studiu al profesorului Robert Stickgold si al colegilor sai de la Beth Israel Deaconess Medical Center din Harvard, publicat recent in revista Current Biology, scrie ziarul elvetian Le Temps.

Studiul a fost efectuat pe un numar de 99 de voluntari in varsta de 30 de ani, care timp de 45 de minute au incercat sa gaseasca cat mai repede un arbore intr-un labirint, pe un computer. Au fost apoi separati in doua grupuri. Prima jumatate si-a facut o siesta de aproape o jumatate de ora, in timp ce cealalta jumatate a fost plasata intr-un mediu mai linistit, dar fara sa aiba dreptul de a dormi. Cinci ore mai tarziu, fiecare individ a fost retestat pe acel labirint virtual. La aceasta a doua testare, unii s-au descurcat mai bine decat prima data.

Analizele au aratat ca patru persoane au progresat mai bine decat celelalte. Acestea faceau parte din grupul care a avut voie sa doarma. Mai mult chiar, ele si-au amintit ca au avut vise legate de jocul respectiv, in care auzeau, de exemplu, melodia de fundal a testului. Progresele erau de zece ori mai mari decat cele ale voluntarilor care nu au avut voie sa doarma sau care au visat altceva. O alta particularitate scoasa in evidenta de studiu este aceea ca aceste patru persoane erau cele care au avut cea mai proasta performanta in primul tur. Ca si cum, in fata unei eveniment extrem de greu de infruntat, creierul ar putea prelucra informatiile necesare asimilarii de noi date prin intermediul viselor.

Chiar daca se recunoaste de cincisprezece ani ca unul din rolurile somnului este acela de a facilita procesul de invatare, acest studiu este primul care demonstreaza existenta unei corelatii directe intre activitatea onirica si consolidarea memoriei, potrivit lui Robert Stickgold. El precizeaza ca 'studiul dovedeste ca visele pot fi una din numeroasele etape ale procesului de invatare'.

Sophie Schwartz, de la Facultatea de medicina al Universitatii din Geneva, afirma ca 'acest tip de studiu este important deoarece, chiar daca in mod intuitiv este evident ca visele noastre contin numeroase elemente din viata reala, nu este usor sa obtii dovezi stiintifice ale rolului acestora in procesul de memorare'.

In timpul somnului, creierul ramane foarte activ. Asa cum explica Sophie Schwartz, 'cand dormim, intre diferitele parti ale creierului se stabileste un adevarat dialog, in special intre hipocamp si cortex, foarte important pentru invatare'. Dar cum memoreaza acest organ diverse lucruri in timp ce doarme? Mai multe studii efectuate pe soareci si oameni au aratat ca retelele de neuroni activate la trezire in timpul unor procese de invatare se reactivau spontan in timpul somnului. Dupa ce adoarme si se detaseaza in parte de lumea exterioara, creierul ar avea deci capacitatea de a recrea o lume interna in care informatiile recente sunt trecute in revista, reorganizate si consolidate. Teoria stiintifica dominanta pentru explicarea acestui fenome n este aceea a 'reactivarii'. Unele vise, dupa cum sugereaza studiul lui Robert Stickgold, ar fi reflectarea unei activitati mentale asociate cu invatarea unei noi sarcini.

Mehdi Tafti, codirector la Centrul de investigare si cercetare a somnului de la Centrul clinic universitar /CHUV/, ramane sceptic fata de acest tip de analize. Ca multi alti cercetatori, el sustine ipoteza conform careia rolul somnului in imbunatatirea memorizarii s-ar putea explica prin 'teoria interferentei'. Somnul poate juca deci un rol de facilitare a procesului de invatare prin reducerea interferentelor externe, potrivit acestuia.