Yuno Clinic

 

Hemangioamele la copii: Ce sunt, de ce apar și când este nevoie de un consult medical

Hemangioamele infantile sunt tumori vasculare benigne (non-canceroase) frecvente la sugari, afectând între 5% și 10% dintre nou-născuți. Deși, în cele mai multe cazuri, nu pun în pericol sănătatea copilului și se retrag de la sine în timp, apariția lor poate fi un motiv de îngrijorare pentru părinți.

Este firesc să te întrebi: „De ce a apărut la copilul meu?” Sau: „Este periculos? Trebuie tratat?”. Acest articol îți oferă o imagine clară asupra cauzelor, factorilor de risc și pașilor de urmat în cazul hemangioamelor la cei mici.

Ce sunt hemangioamele?

Hemangioamele sunt formațiuni care apar din dezvoltarea excesivă a vaselor de sânge, cel mai frecvent în piele, dar uneori și în organele interne (precum ficatul). Se prezintă ca pete roșiatice sau purpurii, în relief sau plate, care pot apărea la scurt timp după naștere.

Majoritatea hemangioamelor:

• apar în primele săptămâni de viață;
• cresc rapid în primele luni;
• încep să regreseze spontan în jurul vârstei de 1 an;
• dispar complet până la vârsta de 5–10 ani.

De ce apar hemangioamele la copii?

Cauza exactă nu este complet cunoscută, însă se crede că hemangioamele apar ca urmare a unei proliferări anormale a celulelor endoteliale – celulele care căptușesc interiorul vaselor de sânge. Nu este vorba de o boală contagioasă sau moștenită și nu are legătură cu ceva ce a făcut mama în sarcină (ex: alimentație, stres etc.).

Cea mai acceptată teorie: originea placentară

Conform acestei teorii, anumite celule placentare pot ajunge în circulația fetală și, influențate de diverși factori interni sau externi (ex: lipsa oxigenului), se pot implanta în diverse zone, formând hemangioame. Susținerea acestei teorii vine din descoperirea unei proteine specifice placentei (GLUT-1) în interiorul acestor tumori.

Factori de risc pentru hemangioame la copii

Chiar dacă nu se cunosc cauzele directe, studiile au identificat mai mulți factori de risc:

• Sexul feminin (fetele sunt afectate de 5 ori mai des decât băieții);
• Rasa caucaziană;
• Greutatea mică la naștere (sub 1000 g: risc de până la 30%);
• Prematuritatea;
• Anomalii placentare;
• Sângerări în sarcină;
• Fertilizarea in vitro (FIV);
• Vârsta maternă avansată;
• Sarcinile multiple;
• Tratamentul cu progesteron în sarcină;
• Preeclampsia;
• Istoric familial de hemangioame.

Sindroame asociate hemangioamelor

În unele cazuri, hemangioamele pot fi parte a unor sindroame complexe, care necesită investigații suplimentare:

• Sindromul PHACE – hemangioame mari pe partea superioară a corpului + anomalii neurologice, cardiace sau oculare;
• Sindromul LUMBAR – hemangioame pe partea inferioară + malformații urogenitale, rectale sau spinale;
• Sindromul HELLP – complicație severă a sarcinii, asociată cu risc crescut de hemangioame.

Pot fi prevenite hemangioamele?

În prezent, nu există metode dovedite de prevenție. Apariția lor este legată de factori care nu pot fi controlați de părinți, precum dezvoltarea fetală precoce sau condițiile medicale din sarcină.

Așadar, nu este vina părinților și nu există nicio acțiune care ar fi putut preveni apariția hemangioamelor.

Ce trebuie să faci dacă suspectezi un hemangiom?

De cele mai multe ori, hemangioamele sunt ușor de recunoscut și nu necesită tratament, dar este important să fie evaluate de un medic pediatru – preferabil cu competență în ultrasonografie și experiență în evaluarea hemangioamelor infantile.

Consultul medical este necesar dacă:

• hemangiomul este localizat în zone sensibile (ochi, gură, gât, organe genitale);
• crește rapid în dimensiune;
• există semne de sângerare, ulcerație sau infecție;
• sunt mai multe hemangioame;
• există suspiciuni de afectare internă.

Ecografia de hemangiom este una dintre investigațiile esențiale pentru stabilirea unui diagnostic clar și a conduitei de tratament (dacă este necesar).

Concluzie

Hemangioamele la copii sunt, în general, formațiuni benigne și autolimitate, care nu necesită intervenție în cele mai multe cazuri. Totuși, este important ca ele să fie monitorizate corespunzător pentru a exclude complicații și pentru a decide dacă este nevoie de tratament.

Dacă ai observat o formațiune suspectă pe pielea copilului tău sau dacă ai întrebări legate de un posibil hemangiom, programează o consultație de specialitate. Evaluarea timpurie este esențială pentru o gestionare corectă și lipsită de riscuri.

 

Disclaimer: Acest articol are rol pur informativ și nu înlocuiește vizita la medic. Pentru un diagnostic corect și recomandări adaptate copilului tău, adresează-te unui specialist.

 

Surse: 

 

1.Chamli, Amal, et al. „Hemangioma”, StatPearls Publishing, 12 June 2023, www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK538232/. Accesat la 22 Apr. 2025.

2.Bota, Madalina, et al. „Infantile Hemangioma: A Brief Review”, Medicine and Pharmacy Reports, vol. 88, no. 1, 28 Jan. 2015, pp. 23–27, pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4508608/, https://doi.org/10.15386/cjmed-381. Accesat la 22 Apr. 2025. 

3.Sandru, Florica, et al. „Infantile Hemangioma: Risk Factors and Management in a Preterm Patient - a Case Report”, Reports, vol. 7, no. 1, 1 Jan. 2024, p. 3, www.mdpi.com/2571-841X/7/1/3, https://doi.org/10.3390/reports7010003. Accesat la 22 Apr. 2025.

4.Tiemann, Laura, Hein, Sarrah. „Infantile Hemangioma: A Review of Current Pharmacotherapy Treatment and Practice Pearls”, The Journal of Pediatric Pharmacology and Therapeutics, vol. 25, no. 7, 1 Sept. 2020, pp. 586–599, pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7541030/, https://doi.org/10.5863/1551-6776-25.7.586. Accesat la 22 Apr. 2025.

5.Smith, Chelsey J. Forbess, et al. „Infantile Hemangiomas: An Updated Review on Risk Factors, Pathogenesis, and Treatment”, Birth Defects Research, vol. 109, no. 11, 12 Apr. 2017, pp. 809–815, pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5839165/, https://doi.org/10.1002/bdr2.1023. Accesat la 22 Apr. 2025.