Yuno Clinic

 

Boala celiacă la copii: cum se diagnostichează și ce trebuie să știe părinții

Boala celiacă este tot mai frecvent întâlnită la copii, însă, din păcate, rămâne adesea nediagnosticată. Asta înseamnă că micuții pot suferi ani întregi fără să primească ajutorul de care au nevoie, iar în timp pot apărea complicații serioase.

Tocmai de aceea, am pregătit un ghid complet și ușor de înțeles despre cum se pune diagnosticul de boală celiacă la copii, ce teste sunt recomandate și ce pași trebuie urmați în această situație.

Ce este boala celiacă și de ce apare?

Boala celiacă este o afecțiune autoimună care afectează intestinul subțire. Apare la copiii (sau adulții) cu predispoziție genetică, atunci când organismul reacționează anormal la gluten — o proteină prezentă în grâu, orz și secară.

Mai simplu spus, în loc să digere liniștit glutenul, sistemul imunitar al unui copil cu boală celiacă îl percepe ca pe un „dușman” și începe să atace propriul intestin. În timp, acest lucru afectează absorbția nutrienților, ducând la probleme de creștere, carențe și alte simptome neplăcute.

Boala poate debuta la orice vârstă, dar sunt două perioade în care apare mai frecvent:

• în copilărie, după vârsta de 2 ani;
• la vârsta adultă, în a doua sau a treia decadă a vieții.

Cum se pune diagnosticul de boală celiacă?

Diagnosticul de boală celiacă se bazează pe teste de sânge, iar în unele cazuri este necesară și biopsia intestinală.

Pentru început, e important să știi că NU este recomandat să elimini glutenul din alimentația copilului înainte de testare, pentru că acest lucru poate duce la rezultate fals negative. Mai multe despre asta — puțin mai jos!

Teste de sânge recomandate

Primul pas în diagnostic este analiza anticorpilor anti-transglutaminază tisulară IgA (Tg2-IgA). Este cel mai frecvent și fiabil test pentru boala celiacă.

Medicul va verifica și nivelul de imunoglobulină A totală (IgA), pentru a exclude un eventual deficit care ar putea influența rezultatele.

Dacă testele inițiale ridică suspiciuni, se pot face și alte analize, precum:

• anticorpi anti-endomisium (EMA);
• anticorpi anti-gliadină deamidată (IgA și IgG).

În funcție de valorile obținute, medicul gastroenterolog va decide dacă este nevoie de investigații suplimentare.

Biopsia intestinală – este mereu necesară?

Nu întotdeauna. La unii copii, diagnosticul poate fi stabilit doar pe baza testelor de sânge, mai ales dacă nivelul anticorpilor este foarte ridicat. Însă în alte situații, medicul poate recomanda o biopsie intestinală, care se face printr-o endoscopie digestivă superioară.

Biopsia presupune prelevarea unor mostre mici de țesut de la nivelul intestinului subțire, pentru a fi analizate la microscop.

Copilul trebuie să mănânce gluten înainte de testare?

Da! Aceasta este una dintre cele mai importante informații. Pentru ca testele să fie relevante, copilul trebuie să aibă o dietă care conține gluten în perioada de dinaintea testării.

Dacă glutenul a fost eliminat deja, este posibil ca organismul să nu mai producă anticorpii necesari pentru ca boala să fie detectată, chiar dacă ea există. Așadar, nu începe dieta fără gluten înainte de diagnostic – discută mai întâi cu medicul specialist!

Testarea genetică – ce rol are?

Testele genetice nu pot confirma boala celiacă, dar pot exclude riscul. Se caută prezența genelor HLA-DQ2 și/sau HLA-DQ8, care sunt asociate cu această afecțiune.

Ce trebuie să știi:

• Dacă testul genetic este negativ, copilul nu va dezvolta boala celiacă.
• Dacă este pozitiv, înseamnă că există o predispoziție, dar nu e o certitudine că va face boala.

Testarea genetică e utilă mai ales în cazurile cu risc crescut sau în care diagnosticul este incert.

Când ar trebui testat copilul pentru boala celiacă?

Testarea este indicată atunci când copilul are simptome sugestive, precum:

• diaree frecventă sau persistentă;
• constipație cronică;
• dureri abdominale recurente;
• statură mică sau creștere lentă;
• greutate sub medie;
• pubertate întârziată;
• anemie (fără cauze evidente).

Pe lângă simptome, există și grupuri de risc la care testarea este recomandată, chiar dacă nu apar simptome evidente:

Copii cu risc crescut:

• rude de gradul I cu boală celiacă;
• diabet zaharat de tip 1;
• sindrom Down, Turner sau Williams;
• tiroidită autoimună;
• artrită idiopatică juvenilă;
• boală hepatică autoimună;
• deficit selectiv de IgA.

Dacă copilul dintr-o astfel de categorie nu are simptome, testarea se face, de obicei, după vârsta de 2 ani. Dacă rezultatul este negativ, poate fi repetat la intervale recomandate de medic.

Ce se întâmplă după diagnostic?

Dacă diagnosticul de boală celiacă este confirmat, tratamentul constă într-o singură măsură esențială: dieta strictă fără gluten, pe viață.

Vestea bună este că majoritatea copiilor răspund foarte bine la tratament. După eliminarea glutenului:

• simptomele se ameliorează sau dispar;
• intestinul se poate vindeca;
• copilul începe să ia în greutate și să crească armonios.

În unele cazuri, dacă există carențe de vitamine sau minerale, medicul poate recomanda suplimente alimentare.

Este important ca părinții să citească etichetele produselor și să evite orice sursă ascunsă de gluten. În perioada de adaptare, ajutorul unui nutriționist specializat în pediatrie poate face tranziția mai ușoară și mai sigură.

Concluzie

Boala celiacă poate părea o provocare, dar cu un diagnostic corect și un regim alimentar bine gestionat, copilul tău poate duce o viață sănătoasă și echilibrată.

Dacă ai suspiciuni sau dacă cel mic se încadrează într-o categorie de risc, nu amâna un consult la gastroenterologul pediatru. Testele sunt simple, iar stabilirea unui diagnostic devreme poate preveni apariția unor complicații pe termen lung.

 

Disclaimer: Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește un consult medical. Pentru investigații și recomandări personalizate, adresați-vă unui medic specialist.

 

Surse: 
 

1. „Patient Education: Celiac Disease in Children (beyond the Basics)”, UpToDate,
 

2025, www.uptodate.com/contents/celiac-disease-in-children-beyond-the-basics. Accesat la 20 Ian. 2025.

2. Sahin, Yasin. „Celiac Disease in Children: A Review of the Literature”, World Journal of Clinical Pediatrics, vol. 10, no. 4, 5 July 2021, pp. 53–71, pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8290992/#sec13, https://doi.org/10.5409/wjcp.v10.i4.53. Accesat la 20 Ian. 2025.

3. „Celiac Disease in Children: Getting Tested”, Beyond Celiac, 6 Jan. 2023, www.beyondceliac.org/celiac-disease/children/testing/. Accesat la 20 Ian. 2025.

4. „Diagnosis of Celiac Disease in Children”, UpToDate, 2025, www.uptodate.com/contents/diagnosis-of-celiac-disease-in-children. Accesat la 20 Ian. 2025.