Defectul septal atrial (DSA)

Este o anomalie cardiaca obisnuit identificata la adulti, care se intalneste mai frecvent la femei.  DSA este o comunicare printr-un defect congenital la nivelul septului interatrial.

Clasificarea DSA
a)  Defectul de tip sinus venos se localizeaza in portiunea superioara a septului atrial (defect la fosa ovalis) langa intrarea venei cave superioare si este asociat frecvent cu deschiderea anormala a venelor pulmonare ale plamanului drept la nivelul jonctiunii dintre vena cava superioara si atriul drept.
b) Anomaliile tip ostium primum sunt o forma de defect septal atrioventricular in care acesta este situat imediat adiacent valvelor atrioventriculare, ce pot fi, oricare, deformate si incompetente. Defectele tip ostium primum se intalnesc obisnuit la pacientii cu sindrom Down, desi defectele septale atrioventriculare mai complexe, cu o valva atrioventriculara comuna si un defect posterior al portiunii bazale a septului interventricular, sunt mai caracteristice acestui defect cromozomial.
c) Ostium secundum este cel mai comun defect septal atrial intereseaza fosa ovalis si  este localizat in portiunea mijlocie a septului. Acest tip de defect nu trebuie confundat cu un foramen ovale permeabil. Inchiderea anatomica a foramenului ovale urmeaza de obicei inchiderii lui functionale curand dupa nastere, dar persistenta unei permeabilitati reziduale este o varianta a normalului; defectul septal atrial indica o deficienta reala a septului atrial si implica unele caracteristici functionale si anatomice.

Semne, simptome
Pacientii cu defect septal atrial sunt de obicei asimptomatici in tinerete, desi poate exista o oarecare subdezvoltare fizica si o tendinta crescuta la infectii respiratorii;  la adultii cu DSA apar mai frecvent simptome datorita insuficientei cardiace: dispnee,  oboseala,  cianoza,  dureri toracice,  hemoptizii si aritmii atriale (palpitatii sau sincopa).
Pacientii expusi la o hipoxie cronica exogena datorata altitudinii inalte tind sa dezvolte hipertensiune pulmonara la varste mai tinere. La unii pacienti mai varstnici suntul stanga-dreapta prin defect septal creste pe masura ce hipertensiunea sistemica progresiva si/sau boala coronariana determina complianta redusa a ventriculului stang.

Explorari paraclinice
Electrocardiograma- poate sugera diagnosticul de DSA.
Radiografia toracica – arata dilatarea arterei pulmonare, hipervascularizatie pulmonara, dilatarea atriului drept, uneori a ventrciulului drept.
Ecografia – indica dilatarea ventriculului drept, o miscare paradoxala a septului interventricular si un prolaps al velvei mitrale. In modul 2D se evidentiaza direct defectul interatrial, iar Eco- Doppler color aofera date despre dimensiunea suntului si regurgitatia mitrala asociata.
Cateterismul cardiac si cardioangiografia – sugereaza localizarea suntului si precizeaza defectul prin trecerea cateterului prin acesta.

Tratament
Tratamentul medical se axeaza in principal pe tratarea complicatiilor (infectii pulmonare, aritmii, insuficienta cardiaca)
Repararea chirurgicala, ideala la copiii intre 3 si 6 ani, ar trebui recomandata tuturor pacientilor cu defecte septale atriale necomplicate la care exista sunt semnificativ stanga-dreapta, adica un raport flux pulmonar/flux sistemic depasind aproximativ 2,0:1,0. Rezultate excelente pot fi anticipate cu risc scazut chiar la pacienti peste 40 de ani in absenta hipertensiunii pulmonare, mortalitatea fiind la copii si tineri sub 1%, iar la varstnici aprox. 6%.
Defectul este inchis de obicei cu un petec de pericard sau de material protetic la pacientul cu bypass cardiopulmonar. La pacientii cu defecte tip ostium primum valvele fisurate, deformate si incompetente necesita adesea corectare. Ecocardiografia transesofagiana intraoperatorie este utilizata pentru a monitoriza rezultatele chirurgicale ale refacerii valvei mitrale. Operatia nu ar trebui realizata la pacientii cu defecte mici si sunturi stanga-dreapta nesemnificative sau la cei cu boala pulmonara vasculara severa fara un sunt stanga-dreapta semnificativ.
Defectul se poate inchide si cu o proteza cu dublu disc prin cateter, evitand astfel interventia chirurgicala.
Pacientii cu defect septal atrial de tip sinus venos sau de tip ostium secundum rareori decedeaza inainte de deceniul al cincilea de viata. In timpul deceniilor al cincilea si al saselea incidenta simptomelor progresive creste substantial, determinand adesea invaliditate severa.
Riscul de endocardita infectioasa este destul de redus daca defectul nu se complica cu insuficienta valvulara sau daca nu a fost reparat recent cu un petec.