Pubertatea precoce feminină

Pubertatea precoce presupune apariția semnelor de maturizare sexuală înainte de 8 ani la fete și înainte de 9 ani în cazul băieților.

În apariția pubertății este implicat axul hormonal hipotalamo-hipofizar-gonadă (ovare la fete, testicule la băieți).

După participarea sistemului hipotalamo-hipofizar, pubertatea precoce se împarte în :

• adevărată-Gn-RH (gonadotropin releasing hormone) dependentă și înseamnă de fapt declanșarea timpurie a pubertății;
• falsă-pseudopubertatea precoce (Gn-RH independentă) atunci când axul hipotalamo-hipofizar nu participă și responsabili de apariția simptomelor sunt hormonii proveniți de la gonade sau extragonadali.

La rândul său pseudopubertatea precoce poate fi izosexuală (în sensul genetic al individului) sau heterosexuală, determinând virilizare (masculinizare) la fete și feminizare la băieți. (1, 4)

Cauze

La fetițe, spre deosebire de băieți, cauza cea mai frecventă a pubertății precoce este idiopatică (necunoscută) și de natură benignă.

Alte cauze ce trebuie excluse sunt:

Pentru pubertatea precoce adevărată

• tumori aparținând sistemului nervos central (glioame, hamartoame, astrocitoame);
• traumatisme cranio-cerebrale;
• inflamații, infecții (de exemplu meningită);
• secundară hipotiroidiei;
• obezitate.

Pentru pseudopubertatea precoce

-izosexuală:

• tumori secretante de estrogeni (localizate în glandele suprarenale sau la nivelul ovarelor);
• chisturi ovariene secretante de hormoni estrogeni;
• sindromul McCune Albright;
• iatrogenă.

-heterosexuală:

• tumori secretante de hormoni androgeni;
• sindromul adrenogenital;
• iatrogenă. (1, 2, 3, 4)

Simptome

La fete pubertatea este urmărită folosind doi parametri: telarha - dezvoltarea sânilor și pubarha - dezvoltarea pilozității pubiene.
Atunci când una dintre cele două apare înainte de vârsta de 8 ani poate fi vorba de pubertate precoce.

Alte manifestări ale pubertății precoce sunt:
creștere marcată a taliei (înălțimii);
apariția menstruației (menarhă);
perturbări emoționale.

Diagnostic

Serologic

Diagnosticul pubertății precoce se bazează pe măsurarea nivelurilor de FSH și LH. Dacă valorile se situează în limite normale pentru pubertate și cresc ca răspuns la administrarea de Gn-RH, atunci este vorba de pubertate precoce adevărată Gn-RH dependentă.

Dacă după administrare secreția de LH și FSH este insuficientă, este vorba de pseudopubertate precoce Gn-RH independentă.

Imagistic

Fetele cu pubertate precoce sunt investigate imagistic prin CT sau RMN căutându-se posibilele tumori (în funcție de suspiciunea clinicianului pot fi recomandate examinări de craniu, abdomen pentru glandele suprarenale, pelvis pentru ovare).

Prin radiografia de pumn se evaluează fertilitatea cartilajelor de creștere și nucleii de osificare secundară, stabilindu-se vârsta osoasă.

Ecografic se pot măsura lungimea uterului, grosimea endometrului, ovarele și pot fi descrise și evaluate eventualele chisturi ovariene. (1, 2, 4)

Diagnostic diferențial

Pubarha precoce poate fi lipsită de alte manifestări. În acest caz poate fi vorba de un simplu avans al dezvoltării pilozității față de telarhă, în discordanță cu vârsta, dar de natură benignă.  
În alte cazuri poate fi vorba de un exces de hormoni androgeni care pot fi rezultatul unei hiperplazii congenitale de glandă suprarenală, a unor tumori secretante de androgeni (în glandele suprarenale sau în ovare) sau a sindromului Cushing.  

Telarha precoce este relativ frecventă la fetițele cu vârsta sub 3 ani, nefiind însoțită de o creștere a taliei sau menarhă. În aceste cazuri, este cauzată de hormonii estrogeni proveniți de la mamă în primele luni. (4)  

Tratament

Tratamentul pentru pubertatea precoce feminină constă în înlăturarea cauzei, atunci când aceasta este cunoscută și există posibilitate de abord (cazurile de pseudopubertate precoce și pubertatea precoce adevarată cu cauza elucidată).

În celelalte cazuri (pubertatea precoce adevărată idiopatică) terapia de elecție este reprezentată de analogii de Gn RH. Ei acționează prin inhibarea secreției gonadotrofinelor și astfel stopează progresia pubertății, chiar regresia caracterelor sexuale secundare.

Obiectivele tratamentului sunt:

• stoparea progresiei pubertății precoce;
• stoparea creșterii și maturației osoase ce pot determina statură joasă la vârsta adultă;
• prevenirea tulburărilor emoționale. (1, 2, 3, 4)